În ultimii ani, piața de FMCG din Europa de Vest a trecut printr-un proces accelerat de automatizare pe parcursul întregului lanț de aprovizionare.

Încadrându-se în trendul european, și în țara noastră poate fi observat acest fenomen al modernizării, ce presupune o eficiență operațională mai bună, dar și un impact sustenabil pentru mediul înconjurător.

Pentru că Supply Chain înseamnă mișcare, atuul în o bună desfășurare a activității comerciale și cel care face diferența în vânzări este ambalajul. Un studiu recent efectuat de fima de cercetare de piață Mintel relevă că trei din cinci britanici acordă atenție formei ambalajului băuturilor cumpărate, unul din trei americani este de părere că un ambalaj de calitate este un indicator al calității produsului din interior, iar 21% dintre consumatorii canadieni sunt interesați să cumpere ambalaje resigilabile pentru a reduce risipa alimentară. Studiul a identificat, astfel, tendințel în materie de ambalaje, însemnând cerințele pe care acestea trebuie să le îndeplinească, cele mai importante fiind: calitate ridicată, siguranță pe tot traseul lanțului logistic, reducerea costurilor și, mai ales, inovație pentru sustenabilitate. Acestea pot fi sintetizate astfel: eficientizarea activității pe piața de Supply Chain.

Un element ce capătă o importanță tot mai mare în îndeplinirea acestui obiectiv este externalizarea serviciilor de management al paleților, ce blochează resursele companiilor care aleg să își desfășoare activitatea în regim propriu. Acest serviciu este furnizat de CHEP în România, din anul 2012. Compania oferă o gamă largă de soluții logistice și servicii de consultanță care cresc performanța activității de distribuție a bunurilor pentru cele mai importante companii din sectorul de FMCG.

Avantajele externalizării gestiunii paleților

Pentru producătorii și importatorii de bunuri de larg consum alimentare, conversia la sistemul de închiriere elimină investiția în paleți și costurile de depozitare, transport, colectare, reparație și administrare. În plus, acest sistem facilitează o mai bună prezență la raft, datorită calității ridicate a echipamentelor, astfel produsele sunt transportate și depozitate în siguranță pe parcursul lanțului logistic. Mai mult decât atât, sistemul de închiriere presupune și eliminarea contribuției la Fondul pentru Mediu, întrucât responsabilitatea revine companiei CHEP. Prin modelul circular, CHEP se asigură că tot ceea ce rezultă din reparațiile paleților recuperați din piață este ori refolosit în fabricarea chitucilor, ori reciclat, cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.

Sectorul producător de ulei vegetal, lider în topul celor mai eficiente lanțuri de distribuție

Un clasament al ramurilor economice cu cele mai eficiente lanțuri de distribuție arată că soluția bazată pe închirierea de paleți este preponderent implementată de segmentele producătoare de ulei vegetal, ambalaje, zahăr, morărit și panificație, băuturi și de sectorul produselor de curățenie și igienă personală. La acest moment, toți marii producători de ulei vegetal îmbuteliat din România folosesc sistemul de închiriere a paleților. Următoarele sectoare din clasament se poziționează la o distanță mică una de alta, pe poziția secundă fiind piața de ambalaje din caton pentru bunuri de consum și industrie (nouă producători din top zece au externalizat serviciul de management al paleților), urmată de segmentul zahărului (patru dintre cei mai importanți cinci producători) și sectorul de morărit și panificați (șapte producători din top zece). Clasamentul este furnizat de CHEP și este rezultatul analizei structurii lanțului logistic din care fac parte producători autohtoni, multinaționale cu fabrici în România și importatori din industria bunurilor de larg consum, așa cum s-a prezentat situația la 31 martie a.c. Conform datelor analizate până la data respectivă, cel mai mare volum de paleţi închiriaţi se înregistrează în sectorul de produse de curăţenie şi de igienă personală, pentru care se emit anual 700.000 de fluxuri de paleţi, urmat de sectoarele de băuturi (662.000), ulei vegetal (375.000), morărit şi panificaţie (290.000) ambalaje (212.000) şi zahăr (109.000).

Trecerea de la managementul propriu al paleților la sistemul de închiriere a însemnat pentru companiile respective o creștere a eficienței în bugetul logistic de până la 30% pe fluxurile extenalizate după primul an. Pentru fimele din topul menționat anterior, principalele motive pentru tranziția la noul model logistic au fost: blocarea capitalului în parcul de paleți, recuperarea dificilă din piaț a paleților, nevoia de îmbunătățire a disponibilității la raft și presiunile legislative referitoare la ambalajele puse pe piață.

Prognoze și perspective pentru piața de Supply Chain

Piața de Supply Chain solicită modernizarea tehnologică pe tot parcursul lanțului de aprovizionare și atingerea unui grad de automatizare cât mai mare pe acest traseu, pentru a spori eficiența activității comeciale și cea de producție.

„Un grad înalt de automatizare implică o mai bună eficientizare a pieței de Supply Chain, astfel încât producția să fie optimizată chiar și în sezoanele de vârf”, a declarat Gabriel Andronescu, Country General Manager CHEP România.

Un alt punct ce va contura viitorul pieței de Supply Chain este dezvoltarea și restructurarea comerțului modern din România, ce este într-o relație de interdependență cu pierderea înregistrată de comerțul tradițional în cota de piață.

„Există o dezvoltare clară a comerțului modern, a tot ce înseamnă Key Accounts în România. Aceasta aduce o presiune suplimentară în modernizarea pieței de Supply Chain, pentru integrarea unor procese mai eficiente și mai colaborative”, a adăugat Gabriel Andronescu.

Gabriel Andronescu, Country General Manager CHEP România

Un aspect mai puțin cunoscut pe piața românească este problema paleților generici, care a creat deja confuzii majore în Occident și care va avea același impact și în țara noastră, preconizează analiștii CHEP România. EPAL, organul de reglementare responsabil pentru unul dintre cele mai mari parcuri de paleți albi Euro de lemn din lume, a permis, din 2014, ca paleții săi să fie schimbați cu ce acreditați de Uniunea Internațională a Căilor Ferate (UIC), ce controlează un alt parc de paleți Euro cu dimensiune similară. Din martie 2017, EPAL a încetat această colaborare cu UIC, din cauza unui număr considerabil de paleți falsificați ce au inundat piața europeană. Aceștia au fost identificaț în urma unei cercetări realizate de EPAL.

„Din cauza creșterii complexității în gestionarea schimbului de paleți, precum și a costurilor, unii retaileri au început să introducă restricții, în vederea acceptării unui singur standard al paleților generici. Efect clar negativ asupra producătorilor care riscă să nu-și poată trimite marfa către consumatorul final”, a adăugat Gabriel Andronescu.

Aceste evoluții nefavorabile pentru sistemul tradițional (EPAL – UIC) contribuie la deschiderea pieței către sistemul logistic de închiriere.