Ministrul Mediului: Romania are nevoie de o legislatie care sa creasca viteza in administrarea deseurilor

Romania are nevoie de o legislatie care sa creasca viteza in administrarea deseurilor in toata tara si astfel sa ne transformam dintr-o societate a risipei intr-una a reciclarii, sustine ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, pe fondul lansarii in dezbatere publica a proiectului de Ordonanta pentru modificarea si completarea legislatiei privind regimul deseurilor si modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.

”Piata si managementul deseurilor din tara noastra au nevoie de un impuls mai puternic: o legislatie ferma si clara, care sa vina, tintit, cu instrumente obligatorii prin lege, care sa ne transforme dintr-o societate a risipei intr-una a reciclarii. Subliniez ca este vorba despre un proiect, de aceea, fiind in dezbatere publica, asteptam, cu interes, feed-back-ul tuturor celor implicati. Ne dorim o legislatie care sa creasca viteza in administrarea deseurilor in toata Romania, astfel, propunerea Ministerului Mediului, instrumentul economic ‘Plateste pentru cat arunci’ si sistemul de garantie-returnare sa devina obligatorii prin lege”, a spus Gavrilescu.

depozitarePotrivit ministrului, ”Platesti pentru cat arunci” inseamna ca populatia va plati numai pentru deseurile nereciclabile, iar in cazul sistemului de garantie-returnare cumparatorii vor putea returna ambalajele produselor cumparate primind, in schimb, o suma stabilita prin lege drept garantie.

Platesti pentru cat arunci” inseamna ca vom plati numai pentru deseurile nereciclabile, ceea ce poate duce la costuri mai reduse pentru salubrizare, la reintrarea in circuitul economic a materialelor reutilizabile, conform principiilor economiei circulare si, nu in ultimul rand, la scaderea consistenta a cantitatilor depozitate la groapa de gunoi.

“In ceea ce priveste garantia-returnarea, acesta este sistemul practicat in multe tari europene, prin care cumparatorii vor putea returna ambalajele produselor cumparate primind, in schimb, suma stabilita prin lege drept garantie”, a explicat ministrul Mediului.

Ministerul Mediului a lansat, recent, in dezbatere publica, proiectul de OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.

Conform documentului, “Plateste cat arunci” si “Raspunderea extinsa a producatorului” sunt cele doua noi instrumente ce ar urma sa fie incluse in legislatia nationala referitoare la regimul deseurilor, iar autoritatile publice locale vor fi obligate sa ofere cetateanului posibilitatea de a alege din cel putin doua variante de tarife distincte pentru gestionarea deseurilor municipale.

In acest context, pentru autorizarea si supravegherea implementarii prin sisteme colective a obligatiilor operatorilor economici se infiinteaza, in cadrul Ministerului Mediului, Comisia de supraveghere a raspunderii extinse a producatorilor.

reciclareDe asemenea, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa asigure colectarea separata cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla din deseurile municipale. Aceleasi autoritati trebuie sa asigure implementarea instrumentului economic “Plateste pentru cat arunci“, oferind cetateanului posibilitatea de a alege din cel putin doua variante de tarife distincte pentru gestionarea deseurilor municipale, respectiv pentru gestionarea deseurilor reziduale, fundamentate pe cel putin una dintre urmatoarele modalitati bazate pe: volum, frecventa de colectare, greutate si saci de colectare personalizati.

Potrivit sursei citate, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa atinga, pana la 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala generata, cel putin pentru deseurile de hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau, dupa caz, din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din gospodarii.

Totodata, titularii pe numele carora au fost emise autorizatii de constructie si/sau desfiintari, au obligatia sa gestioneze deseurile din constructii si desfiintari, astfel incat sa atinga progresiv, pana la 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase, cu exceptia materialelor geologice naturale.

ambalaje_HoReCa4Pe de alta parte, operatorii economici care introduc pe piata nationala ambalaje reutilizabile sunt obligati sa aduca numai ambalaje reutilizabile care respecta cerintele esentiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea sa corespunda unor reutilizari multiple. De asemenea, acestia sunt obligati sa aplice sistemul garantie pentru ambalajele respective la o valoare unitara de 2 lei/bucata, dar si sa asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori.

Proiectul de Ordonanta este in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Mediului, iar persoanele sau organizatiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, pana pe data de 15 februarie 2018, la Ministerul Mediului, Directia Generala Deseuri, Situri Contaminate si Substante Periculoase.

In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania are de indeplinit, pana in 2020, conform directivelor europene, urmatoarele obiective: minimum 50% rata de reutilizare si reciclare din masa totala a cantitatilor de deseuri (hartie, metal, plastic si sticla), minimum 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, 60% valorificare a deseurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piata nationala.

In plus, anual, va fi nevoie sa se atinga o cantitate colectata de deseuri electronice de 4 kg/locuitor si sa se colecteze separat bio-deseurile in vederea compostarii si fermentarii acestora.

Romania a negociat 36 de conditionalitati ex-ante, acceptate de Guvern in anul 2014. Intarzierea indeplinirii conditionalitatilor poate duce la suspendarea integrala sau partiala a platilor aferente Programelor Operationale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limita pana la care Romania trebuia sa indeplineasca toate aceste conditionalitati.

Comisia Europeana a decis, in data de 15 februarie 2017, sa actioneze in judecata Romania la Curtea Europeana de Justitie (CEJ), pentru ca autoritatile nu au reusit sa inchida 68 de depozite municipale de deseuri neconforme, care reprezinta un risc serios pentru sanatatea oamenilor si mediu.

Ulterior, in data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeana (CE) a trimis Romania in fata Curtii de Justitie a UE pentru neindeplinirea obligatiei de a revizui si adopta Planul National de Gestionare a Deseurilor si programul de prevenire a generarii de deseuri, in conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deseurile (Directiva 2008/98/CE) si ale economiei circulare.

Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotararea de Guvern privind Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost aprobata in sedinta Executivului, acest lucru conducand la inchiderea unei proceduri de infringement aflata in faza contencioasa.

Statisticile Asociatiei Romane a Compostului (ARC), in privinta modului in care Romania se “comporta” cu deseurile, arata ca, in prezent, la nivel national, se proceseaza prin compostare 124.717 tone de deseuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacitatii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodata, 34,6% sunt instalatii nefinalizate, in constructie, iar restul de 54,9% reprezinta instalatii de compostare receptionate, dar care nu functioneaza.