ICD Apicultură: Apicultura românească ar trebui să beneficieze de sprijin constant și uniform

Deși este cel mai mare producător de miere din rândul statelor membre Uniunii Europene, România se confruntă cu o situație dificilă în sectorul apicol.

Cu precădere anul trecut a fost unul critic pentru apicultorii români care abia au reușit să își acopere cheltuielile. Despre motivele ce au dus la apariția acestei situații, într-un interviu în exclusivitate, cu Eliza Căuia, direct de comunicare ICD Apicultură. 

RO.aliment: În ultimii ani, producția anuală de miere a fluctuat considerabil. Care, ați spune, că sunt factorii ce au dus la acest fenomen?

miereEliza Căuia: Dacă discutăm de statistici acolo stăm foarte bine, iar cifrele arată o continuă creștere și un loc chiar foarte important în UE. Din păcate, realitatea se pare că este cu totul alta, iar imaginea noastră de țară cu producție de miere bună poate fi pusă la îndoială dacă luăm în calcul efectiv condițiile de producție existente în ultimii 4-5 ani, în special condițiile meteo care au condus la ani foarte slabi din punct de vedere apicol. Din acest motiv, apicultura românească ar trebui să beneficieze de sprijin constant și uniform la nivel de țară, din partea autorităților, pentru a se putea menține. Un sprijin pe unitatea de producție (familia de albine), așa cum există și la celelalte specii de animale de interes economic, pentru apicultorii profesioniști și semiprofesioniști ar fi foarte util în «supraviețuirea» sectorului la nivel național și menținerea României printre țările cu cel mai bun renume în privința cantității și calității mierii.

RO.a: În ce mod ar putea apicultorii să își retehnologizeze stupinele într-un mod cât mai eficient, fără a fi nevoiți să investească o sumă mare în această direcție?

depopulăriE. C.: În apicultura profesionistă, sunt necesare într-adevăr permanent investiții în echipamente și tehnologii, fie că este vorba de stupi sau echipamente simple de întreținere și producție, fie că este vorba de utilaje mai complexe și costisitoare. Acestea fac de obicei obiectul transportului în pastoral și recoltării mierii. Prima situație are în vedere o mobilitate cât mai mare a stupilor la diverse resurse florale, prin manipularea și mutarea stupilor, cu efort fizic cât mai redus, a doua are în vedere o cât mai eficientă activitate de extracție, depozitare și, de ce nu, de îmbuteliere a mierii fie pentru en-gross fie pentru en-detaill unde deja costurile cresc substanțial. O unitate de procesare minimă necesită un flux simplu, dar bine pus la punct care să asigure condițiile de calitate ale mierii îmbuteliate. Trecerea de la valorificarea en-gross la cea en detail implică costuri și riscuri suplimentare ce țin de piață, de calitatea produsului, dar și de desfacerea acesteia pe piața internă sau internațională, dar veniturile ar trebui să crească deoarece prețul unitar este mult mai mare. De obicei, din surse personale toate aceste investiții sunt dificil de realizat, astfel că singurele resurse care ar putea susține retehnologizarea apicultorilor români rămân fondurile europene prin programul PNDR, cele mai accesate resurse financiare fiind cele disponibile prin submăsura 6.1 și 6.3. 

INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURĂ este o unitate de cercetare științifică ce valorifică la un nivel înalt de competență cunoștințele în domeniul utilizării produselor apicole (miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, venin etc.) ca surse naturale de suplimentare a alimentației, dar și ca mijloace terapeutice în tratamentul unui larg spectru de afecțiuni ale organismului uman.

ICD Apicultura produce și livrează o gamă largă de produse apicole, apiterapeutice și suplimente nutritive, material biologic apicol (regine ameliorate, roi și familii de albine), biostimulatori apicoli, medicamente pentru tratarea și combaterea bolilor albinelor.