Aplicarea regulamentului european privind alimentele noi functioneaza bine in ciuda diversitatii amenzilor

Noile legi ale UE privind alimentele noi functioneaza bine, desi rapoartele privitoare la sanctiunile pentru vanzarea produselor neautorizate arata ca acestea variaza semnificativ de la o tara la alta.

Regulamentul UE 2015/2283 privind produsele alimentare noi (”novel food”) a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2018. Si pana la acel moment, statele membre trebuiau sa informeze Comisia Europeana cu privire la sanctiunile pe care le-au aplicat pentru neconformitate. Cu toate acestea, nici o tara nu a reusit sa faca acest lucru, potrivit EUobserver, site-ul de stiri al Uniunii.

Un raspuns la o solicitare de informatii a aratat insa ca amenzile variaza in mod dramatic intre statele membre. In Austria, de exemplu, sanctiunea este de 50.000 €, in timp ce in Letonia este de 700 €. Unele tari au gradat aplicarea amenzilor in functie de gravitatea incalcarii si / sau de marimea companiei. In Spania, incalcarile minore pot atrage o amenda de pana la 5.000 de euro, dar ea poate creste pana la 20.000 de euro in cazuri mai grave. In Olanda, o companie cu mai putin de 50 de angajati ar primi o amenda de 525 de euro, in timp ce companiile mai mari ar trebui sa plateasca dublu.

Practica standard
Specialistii in legislatia alimentara abordati de FoodNavigator au sugerat ca acest tip de sistem fragmentat de amenzi pentru tot blocul UE este perfect normal.

Legislatia europeana specifica faptul ca operatorii din sectorul alimentar pot introduce pe piata doar “alimente sigure“. Ceea ce constituie “alimente sigure” este standardizat, dar modul in care statele membre individuale isi reglementeaza propriile industrii alimentare este lasat la latitudinea lor.

Prin urmare, tarile din statele membre adopta abordari diferite in ceea ce priveste amenzile pe care le impun, neconformitatile care ar putea decurge din incalcarea legislatiei privind produsele alimentare si modul in care operatorii din sectorul alimentar sunt verificati in mod corespunzator pentru respectarea normelor.

“Nu este nimic in neregula cu acest lucru”, a explicat Dominic Watkins, asociat si director al departamentului de alimente la DWF. “Este corect ca fiecare stat membru sa-si aleaga propriul regim de aplicare, inclusiv nivelul eventualelor amenzi. Acest lucru este in concordanta cu modul in care functioneaza fiecare regulament UE.”

Mark Jones, un avocat senior si expert in domeniul comertului cu amanuntul si al alimentelor la Gordons, a subliniat ca se aplica considerente economice si culturale diferite “si de aceea vedeti diferite abordari din diferite tari pentru aceeasi problema”. De exemplu, produsul intern brut pe cap de locuitor in Marea Britanie este de aproximativ 40.000 de euro, insa in Polonia este de aproximativ 12.000 de euro. ”

Reglementarile europene privind alimentele noi acopera ingredientele care nu au fost utilizate pentru consumul uman intr-o masura semnificativa in UE inainte de 15 mai 1997. Conform noilor reglementari, numarul de categorii de alimente noi a fost extins de la patru la zece, incluzand culturile celulare, nanomaterialele si insectele intregi, de exemplu.

Restrictiile s-au relaxat
Scriind pentru FoodNavigator recent, intr-o serie de articole despre noile legi, Katia Merten-Lentz, partener la firma de avocatura Keller si Heckman, a declarat ca schimbarile reprezinta o sansa pentru intreprinderi de a “stimula inovatia si competitivitatea“. Anterior, regulile erau “pline de restrictii“, a spus ea.

In ianuarie, comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytenis Andriukaitis a declarat ca spera ca schimbarile vor face procesul “mai simplu si mai rapid … asigurand in acelasi timp siguranta alimentara“. El spera sa vada mai multe produse inovatoare pe piata.

Steve Osborn, director si cercetator in domeniul tehnologiilor alimentare la Aurora Ceres Partnership, a declarat ca sanctiunile pentru cei care ignora legislatia privind alimentele noi ar trebui sa fie la fel cu cele pentru produsele contrafacute.

El a adaugat: “Procesul de aprobare ar trebui sa fie condus de ideea asigurarii sigurantei consumatorilor si nu de un exercitiu birocratic preventiv si costisitor, care poate impiedica pe cei care doresc sa inoveze si sa provoace statu-quo-ul”.