Dupa dezamagirea izoglucozei, industria amidonului din UE priveste cu speranta la potentialul din zona proteinelor

A trecut un an de cand cotele de zahar au fost eliminate in UE, dar contrar sperantelor (producatorilor de amidon) si temerilor (promotorilor din domeniul sanatatii publice), Europa nu a fost inundata de izoglucoza. FoodNavigator a abordat organizatia Starch Europe pentru a vorbi despre izoglucoza, Brexit si despre modul in care amidonul poate ”corecta” deficitul de proteine al Europei.

Anul trecut s-a consemnat eliminarea cotelor pentru productia de sfecla de zahar, in UE, productie limitata pana atunci la un nivel de 13,5 milioane de tone si la 0,72 milioane de tone pentru izoglucoza.

“Industria zaharului a fost ingrijorata de faptul ca, atunci cand cotele au fost eliminate s-ar fi putut produce un fel de tsunami cu izoglucoza, aceasta urmand a inlocui masiv zaharul in multe din produsele alimentare existente pe piata UE”, a declarat directorul general al organizatiei Starch Europe, Jamie Fortescue. “De fapt, s-a produs exact contrariul.”

Utilizand datele din piata furnizate de membrii sai, care contabilizeaza 95% din productia de amidon din Europa, Starch Europe estimeaza ca vanzarile de siropuri de glucoza-fructoza (cunoscuta sub numele de izoglucoza) au scazut cu 45 000 de tone (-13%) in intervalul ianuarie-iunie 2018 , comparativ cu aceeasi perioada de timp din 2017.

“Asteptam cu nerabdare sfarsitul cotelor si speram ca acest eveniment va avea ca rezultat o crestere a cererii. Dar preturile la zahar, in UE, au scazut la un nivel istoric, iar realitatea este ca putem obtine mai multi bani din amidonuri naturale si modificate decat din incercarea de a concura cu aceste preturi scazute.”

zaharPreturile la zahar se situeaza in prezent la aproximativ 350 de euro pe tona, in timp ce cel mai ieftin amidon aduce mai mult decat atat, a spus Fortescue.

Rezultatul combinarii unui excedent de aprovizionare cu o scadere a cererii, cu multi producatori de alimente si bauturi reformulandu-si retetele produselor pentru a reduce continutul de zahar, au condus la o scadere a preturilor:

“o dezamagire pentru partea afacerii noastre legata de zahar, dar o oportunitate pentru poliolii si ingredientele noastre vrac. Daca dati la o parte un carbohidrat, cum ar fi zaharul, va trebui sa puneti ceva inapoi si aici putem discuta”, a adaugat el.

La prima vedere
Industria amidonului din Europa produce 10,8 milioane de tone de amidon in fiecare an, utilizand aproximativ 24 de milioane de tone de grau, porumb si cartofi din productia europeana; fabrica peste sase sute de produse, de la amidonuri naturale, la amidon modificat prin procedee fizice sau chimice, pana la indulcitori lichizi si solizi.

Aproximativ 5 milioane de tone de co-produse, cum ar fi proteinele, sunt, de asemenea, realizate in acest proces de fabricatie. Aproximativ 58% din amidonul utilizat in Europa merge catre productia de alimente, 40% in aplicatii nealimentare, cum ar fi productia de hartie si 2% in hrana pentru animale.

Umplerea ”deficitului” proteic
Industria amidonului din UE afirma, de asemenea, ca are un sentiment “in mod rezonabil pozitiv”, datorita cererii constante de amidon natural, modificat si ”clean label”, precum si a oportunitatilor aparute prin intermediul produselor secundare de mare valoare ale sectorului.

In urma producerii celor 11 milioane de tone de amidon, rezulta ca s-au produs trei milioane de tone de proteine intr-o perioada in care Europa are un deficit de proteine. Importand soia din SUA si Brazilia pentru hrana animalelor, industria amidonului considera ca ar putea intra pe aceasta piata, pentru a acoperi respectivul deficit cu proteine nemodificate genetic provenite din chiar statele UE.

“In trecut, industria amidonului a avut tendinta de a vedea proteinele ca un produs secundar al procesului de fabricatie a amidonului, dar aceasta dinamica incepe sa se schimbe, in special in cazul graului. Glutenul [folosita ca proteina pentru hrana animalelor] este de fapt semnificativ mai valoros decat amidonul din grau, si vom vedea ca acest lucru se intampla si pentru alte amidonuri. Aceasta dezvoltare a inceput deja si va continua “,

a declarat Fortescue, adaugand ca firmele au deja capacitatea de productie pentru a procesa co-fluxurile de proteine.

consum1Producatorii ar putea, de asemenea, sa treaca la alte soiuri de porumb, grau si cartofi care au un continut de proteine mai mare pentru a maximiza cantitatea de proteine obtinute in prezent ca produs rezidual.

Procesatorii de mazare, in special, sunt interesati sa profite de acest ”deficit” de proteine, a spus Fortescue, deoarece amidonul din mazare are “probleme de puritate” si in prezent este utilizat in aplicatii non-alimentare cu valoare mai mica. Cu toate acestea, pentru a spori productia de proteine, industria ar trebui sa produca mai multa amidon. Exista o piata pentru acesta?

Potrivit Fortescue, oportunitatile pentru productia de proteine sunt strans legate de Strategia pentru Bioeconomie din 2012 a Comisiei Europene (actualizata in acest an), care urmareste eficientizarea productiei de resurse biologice regenerabile si transformarea lor in produse si bioenergie. Aceasta strategie ar putea gasi noi utilizari pentru amidon.

“Amidonul este o alternativa la petrol intr-o serie de aplicatii, desi producatorii de amidon nu s-au indreptat spre productia de etanol deoarece nu ar fi avut sens din punct de vedere economic. Cu toate acestea, ar putea exista o crestere a cererii de amidon in aplicatiile nealimentare, cum ar fi productia de hartie si carton. Exista, de asemenea, un punct de plecare, firav, in manifestare inca, dar in crestere, in inlocuirea combustibililor fosili in fabricarea de bioplastic, detergenti si vopsele “, a spus el. “Ceea ce a oprit pana acum aceasta evolutie a fost pretul relativ scazut al petrolului, dar va veni o zi cand se va schimba acest lucru.”

Brexit cu dureri de cap
Cat de mult ii ingrijoreaza Brexit-ul pe furnizorii de amidon? Fortescue este convins ca producatorii din Regatul Unit vor dori sa pastreze in produsele lor “amidon de calitate UE”, dar admite posibilitatea ca un Brexit greu reprezinta o preocupare majora pentru domeniu.

“In cazul unui Brexit greu, industria europeana a amidonului ar fi cu siguranta printre domeniile pierzatoare. Stim ca nu suntem singurul sector care va fi afectat, dar cu siguranta vom fi unul dintre cele mai afectate. In cazul industriei amidonului, fluxurile comerciale se deruleaza aproape intr-un singur sens, de la UE 27 catre Marea Britanie. Din cele 11 milioane de tone pe care le producem, aproape 900.000 de tone ajung in Marea Britanie. Aceasta inseamna ca, in momentul in care Regatul Unit va parasi UE, aceasta va fi de departe cea mai mare piata de export si […] tarifele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) vor fi de 167 de euro pe tona – si aceasta suma se refera doar la tarife. Avem, de asemenea, verificari la vama, proceduri …. In vreme ce amidonul sau izoglucoza sunt produse care nu prezinta probleme deosebite daca vor trebui sa treaca prin proceduri vamale de durata, deoarece nu sunt produse usor perisabile, siropurile trebuie mentinute la o temperatura constanta, altfel ele pot cristaliza. Prin urmare, producatorii de amidon sunt ingrijorati de concurenta unor producatori din afara UE, care pot veni cu preturi mai mici, fapt valabil in special pentru produsele uscate, care sunt mai usor de transportat, si mai putin pentru siropuri (precum siropul de fructoza din porumb).”

Pentru a afla cele mai noi tendinte in domeniul ingredientelor aplicati pentru ultimele locuri la Ingredients SHOW 2018, eveniment ce va avea loc pe 11 si 12 septembrie la Sibiu, la Hotel Ramada. Organizat de RO.aliment cu suportul APRIL, ARC, ASMP, ROMALIMENTA si IBA, Ingredients SHOW reprezinta platforma in cadrul careia vor fi prezentate cele mai noi informatii despre ingredientele disponibile pentru piata romaneasca, tendinte de consum si evolutii comerciale ce influenteaza astazi industria procesatoare din Romania si din Sud-Estul Europei.