Nestlé reconfigurează brandul Maggi „curățându-l” de E-uri

Prin schimbarea sării cu potasiu, compania speră să reducă nivelul de sodiu din produsele Maggi cu 10% până în 2020.

168

Nestlé își propune „să transforme” până în 2020 marca sa internațională Maggi, reducând conținutul de sare din produsele care apar sub acest brand, înlocuind amidonului modificat cu amidon simplu și îndepărtând agenții de îngroșare artificiali și emulgatorii, informează Food Navigator.

„În general vom renunța la ingredientele pe care consumatorii nu-i pot recunoaște cu ușurință, precum amidonul modificat, emulgatorii artificiali, agenții de îngroșare și conservanții și îi vom înlocui cu ingrediente mai simple și mai ușor de recunoscut”, explica purtătorul de cuvânt al companiei.

„Iniţiativa The Kitchen Cupboard (dulapul de bucătărie) este gata, și în cadrul ei vom folosi ingrediente pe care consumatorii le pot înțelege și simți mai bine, atunci când vor citi lista de pe spatele ambalajului. Vor fi imgrediente precum condimentele simple, legumele, plantele aromatice, sarea, uleiurile, făinurile, amidon și arome naturale.”

Aceasta înseamnă schimbarea amidonului modificat, cu grâu simplu, orez, cartofi, porumb, amidon din mazăre sau vom folosi pudra de arahide pentru a crea textura pe care întâlnim în rețetele pe bază de tomate.

„Se poate, de asemenea, să utilizăm ingrediente care rezulte din transformări bazate pe know-how culinar, cum ar fi fermentarea, prăjirea și așa mai departe. Abordarea se va baza pe percepția și acceptarea consumatorului,” arăta purtătorul de cuvânt al Nestlé, „și poate varia de la o țară la alta”. „Exact ca în cazul stilurilor și culturilor gastronomice.”

Adică, aceleași ingrediente nu vor intra în procesul de reformulare în țări cu aceleași gusturi culinare.

Multinaționala elvețiană a declarat că se așteaptă să vadă o creștere de 3 – 5%, ca rezultat direct al etichetei curate și al schimbărilor de produs de tipul mai bine-pentru-tine.

Marca Maggi a fost ținta unor schimbări continue ce au avut ca scop îmbunătățirea compoziției sale, iar aceste angajamente suplimentare contribuie la obiectivul companiei de a adăuga cel puțin 750 de milioane de porții de legume și cel puțin 300 de milioane de porții bogate în fibre de cereale, leguminoase, nuci și semințe în întreaga lume, 2020.

Conținutul de legume în bulionul de legume pentru piața elvețiană a crescut de patru ori în ultimii ani, în timp ce o versiune de tăiței Maggi cu fibre de ovăz adăugat a fost recent lansat în Malaezia.

Marca soră a lui Maggi, din Polonia, Winiary, și supele sale de sfeclă roșie au înregistrat, de asemenea, completări cu fibre de ovăz.

Nestle îmbunătățește, de asemenea, conținutul cuburilor Maggi cu micronutrienți esențiali în regiunile în care malnutriția este omniprezentă, cum ar fi în Africa Centrală și de Vest. În 2015, compania a vandut 110 miliarde de cuburi Maggi fortificate cu iod, fier sau vitamina A și urmărește creșterea la 120 de miliarde până în 2020.

Mențiunile nutriționale sunt pe drum

Nestle este una dintre cele șase companii, care alături de Coca-Cola, Mars, Mondelez, PepsiCo si Unilever, a promis la începutul acestui an adoptarea modelului nutrițional de etichetare tip semafor (folosit în Marea Britanie) și la mărcile comercializate pe piețele UE.

Într-o declarație comună a celor șase firme multinaționale se arăta că este important pentru consumatori să aibă un sistem semnificativ, coerent și unic de etichetare nutrițională în Europa, în conformitate cu regulamentul UE existent.

„Scopul final este de a pune în aplicare un sistem robust de etichetarea nutrițională care să ajute consumatorii să facă alegeri echilibrate și în cunoștință de cauză“, au declarat acestea, adăugând că o proliferare de scheme naționale ar adauga multă confuzie în rândul consumatorilor.

Companiile nu a dat detalii cu privire la profilurile nutriționale care urmează să fie utilizate, dar au spus că vor recurge la folosirea etichetei nutriționale tip semafor, care ar fi determinate pe baza porțiilor, mai degrabă decât prin raportarea la 100 g de produs, fapt care a atras critici din partea organismelor care se ocupă de sănătate publică și a altor părți interesate.