Braconieri fara frontiere

Filiera italiana s-a extins mai nou si in Spania, pe Ebru, dar capturile ajung in Romania tot via Italia. Pestele albit in acte nu poate pacali insa analizele de laborator. Carnea de somn sau de crap, de pe urma pescuitului ilegal, ascunde surprize deloc placute. Si specialistii italieni si cei de la noi vorbesc despre o bioacumulare masiva in tesuturile acestor pesti mari, preferati in tarile balcanice, dar pe care vest-europenii ii evita.

Nu avem in Romania o problema de sanatate publica, cel putin nu oficial. Intoxicarea cu metale grele exista chiar si atunci cand valorile depistate la laborator nu depasesc limitele maxim admise. Medicii au diagnosticat romani care consuma regulat, peste contaminat, de 4 sau chiar 5 ori pe saptamana. Simptomele pot aparea dupa doi sau 3 ani, si induc pacientii in eroare.

Ramane insa problema transporturilor masive catre Romania. Biologii italieni au prezentat dovezi clare, analize de laborator care arata ca pestele trimis in tara noastra, de pe urma braconajului, e de fapt un peste toxic. Un peste prins in ape poluate, unde si scaldatul e interzis de catre autoritatile italiene. Aurul braconierilor e reprezentat de crap, platica, amur, dar mai presus de toate, de somn. Regele fluviului, pradatorul superm al acestor ape e din pacate si cel mai poluat, sustin specialistii.

Biolog: “Sunt studii facute in special pe fluviul Po, care arata clar prezenta metalelor grele in corpul pestilor din anumite specii. Dintre acestea, somnul este cel mai cercetat, pentru ca este un peste foarte gras. Am descoperit la alte analize si prezenta DTT-ului, desi e o substanta interzisa de mai multi ani. Acesti pesti, care sunt in varful piramidei alimentare, somnul e un super pradator, mananca tot ce e sub el, el acumuleaza, sunt pesti care traiesc multi ani, sunt longevivi, acumuland toate aceste substante periculoase si tu ii mananci carnea, preiei tu aceste substante in organismul tau. La noi, somnul nu se mananca, nu are un consum de talia pescuitului care se face. Pestele ajunge in afara Italiei, ajunge in Romania, Ungaria, in special tarile din Est.”

Biologii spun ca pestii maturi au cea mai afectata carne, desi in Romania sunt la mare cautare burtile de somn gras si mare. Acesti monstri de apa dulce sunt la mare cautare in bucatariile de la noi, pentru ca au carne alba, dulce, gustoasa, fara oase si este o carne grasa, excelenta pentru diverse retete pescaresti.

cote, acvaticeBurta de somn se foloseste la diverse ciorbe, dar si facuta pe plita incinsa ori in multe preparate lipovenesti. In Italia gasesti ape nederanjate de pescuitul industrial, pentru ca italienii prefera sa consume peste de apa sarata, ei nu sunt interesati sa manance astfel de pesti de apa dulce, cautati in Romania.

Presedintele provinciei Rovigo vorbeste insa si de un alt pericol, cu ocazia transporturilor de peste poluat. Fost carabinier, oficialul aminteste de cazuri mai vechi in care in pesti mari, pusi la gheata, au fost introduse droguri, mai ales pentru ca mirosul de peste induce in eroare cainii antrenati ai politiei.

In multe transporturi sunt folosite masini cu numere de Bucuresti, iar pe actele de insotire a marfii figureaza firme din Capitala. Odata ajuns in Romania, somnul si crapul italian isi pierd urma, prin vitrine si galantare, unde exista si peste romanesc. E drept ca exemplarele de somn de la noi sunt ceva mai mici, insa cand pestele e taiat, consumatorul nu mai poate sti daca burta de somn sau fileul de crap sunt de la noi sau din ape poluate de peste hotare.

Radu Manolache, proprietar pescarie: “S-a ajuns la situatia amuzanta, in care scrie somn de Dunare, provenienta Italia!”.

Radu Manolache activeaza de multi ani pe piata pestelui din Romania. Are o cherhana la Jurilovca si face comert cu peste din Delta Dunarii, pe care il livreaza si in capitala. Povesteste ca pestele de import, cu probleme, e greu de identificat odata ce intra pe circuitul restaurantelor, unde somnul mare e filetat si bagat in diverse sortimente.

90% din pestele de apa dulce din Romania provine din import! In situatia in care 25 % din suprafata piscicola a Uniunii Europene se afla in Romania.

Acelasi Radu Manolache povesteste ca nu ar trebui sa ne mire ca braconierii s-au mutat sa pescuiasca peste hotare, cat timp la noi industria pestelui a murit de mult si ei au ramas fara locuri de munca, desi sunt printre cei mai priceputi pescari de apa dulce, din Europa.

In Romania 90% din pestele de apa dulce, vandut si consumat, provine din import si doar 10% din Romania. Un importator e obligat sa duca lunar, la analiza, la ANSVSA, esantioane din marfa adusa de peste hotare. Doar ca isi alege el ce duce la laborator si nu ar avea niciun interes sa duca o carne cu metale grele, preferand sa duca dintr-un lot pe care il stie corespunzator.

Am informat si Politia Romana despre situatia din Italia. Au luat legatura cu omologii din politia italiana si a avut loc un schimb de informatii. E un prim pas, dar comertul cu peste braconat in Peninsula pare prea mare sa fie perturbat.

Pestele este albit in acte, odata ajuns in Romania, iar politia economica nu isi mai poate da seama daca provine din zone poluate. Doar o analiza de laborator minutioasa, asa cum au facut biologii din Italia, iti poate arata ca e vorba de un peste care trebuie mancat. Insa aceste analize costa, nu sunt ieftine, si la noi autoritatile din domeniul sanatatii publice le fac selectiv, la intervale mari de timp.

Mai fac testari unele Universitati. La Galati, de exemplu, la Facultatea de Stiinta Almentelor, specialistii identifica frecvent metale grele in pestele de la noi, considerat mai putin poluat decat cel din Italia. Biologii Sectiei de Piscicultura de la Galati au analizat comparativ carne de somn pescuit in Dunare cu somn adus din Italia. Diferentele sunt uriase in primul rand in privinta cantitatii de PLUMB, care in pestele din Po e mult mai mare. Problema e ca simptomele apar mai tarziu in cazul intoxicarii cu mercur si plumb. Asta in timp ce consumatorii considera ca pestele e mai sanatos decat carnea de porc sau pui.

Radu Tincu e medic primar la Spitalul de Urgente din Capitala si asistent universitar doctor, la disciplina Farmacologie si Toxicologie, de la Universitatea de Medicina Carol Davila.

“De obicei pacientii pe care ii vedem in spital, pe sectia de toxicologie sunt pacienti cu dosare de sute de pagini, dosare medicale, pentru ca se tot investigheaza pentru simptome pentru care nimeni nu gaseste o cauza. De ce? Pentru ca nu sunt simptome specifice. Pacientii, daca vorbim de partea neurologica, au tulburari de atentie, tulburari de memorie, parestezii, furnicaturi la nivelul membrelor sau pielii, au insomnii, au anumite tulburari digestive cu dureri abdominale, se tot investigheaza in sfera gastro-enterologica si nu gasesc nimic. Unii dintre ei, din pacate, pentru ca tot spun ca nu se simt bine ajung si la psihiatru, se considera ca au o patologie psihiatrica, cand in realitate patologia lor e toxicologica si e determinata de acumularea de mercur in organismul lor.”

Un singur efect poate fi benefic in toata aceasta poveste. A scazut presiunea pe fondul piscicol din Romania. Avem mai putini braconieri la noi in tara, pe Dunare si in Delta, pentru ca au fost atrasi de veniturile facute departe de casa. S-au mutat peste hotare, ne duc faima in Italia si mai nou prin Spania. Au gasit legi mai permisive si ape tulburi, dar extrem de profitabile. Sunt uniti de un interes comun, bine organziati si fac avere din pescuit ilegal. Isi vad de ce stiu mai bine, cat timp balta italiana are peste si Romania cerere pentru marfa lor.