Marile afaceri de familie creeaza culturi organizationale agile, inoveaza si recompenseaza prospetimea in gandire, se arata in studiul EY family business survey 2018. Toate aceste elemente alimenteaza fenomenele disruptive din piata, iar ce este mai interesant, putine afaceri de familie globale (12%) se identifica drept factori disruptivi.

Respondentii de pe principalele piete globale recunosc faptul ca au o cultura antreprenoriala distincta (68%), ca stimuleaza agilitatea si schimbarea (67%) si ca isi permit sa faca greseli in demersul lor de a-si imbunatati afacerea de familie (61%). In mare parte, folosesc mediile sociale (68%), incorporeaza tehnologii Big Data (65%) si folosesc Robotic Process Automation – RPA – in eforturile lor de a mentine ritmul cu ceilalti (50%). Astfel, dezvolta culturi organizationale cu o mare capacitate de a crea sau a fructifica fenomenele disruptive de la o generatie la alta.

„Dat fiind contextul politico-social, cele mai longevive afaceri de familie din Romania abia trec de un sfert de secol de existenta, multe dintre acestea fiind acum in fata primului test major, transferul conducerii catre generatia urmatoare. Cu toate acestea, putem remarca si la afacerile de familie romanesti de succes caracteristicile specifice, necesare, pentru dezvoltare pe termen lung: deschiderea spre inovare si adaptarea la realitatile pietei locale si mondiale. Combinate cu spiritul antreprenorial si flexibilitatea, aceste calitati vor fi cu siguranta elementele cheie in dezvoltarea viitoare”, spune Gabriel Sincu, coordonator al diviziei de consultanta pentru afaceri de familie din EY Romania.

Crestere fara capital extern
Spre deosebire de cresterea modesta de 3,6% a PIB-ului mondial prevazuta de Fondul Monetar International pentru anul 2018, afacerile de familie chestionate au o tinta medie de crestere a veniturilor de 9,1%, conforma cu rata de profitabilitate pe termen lung pentru indicele S&P 500, care este in jurul a 10%. Acest lucru este remarcabil, avand in vedere faptul ca 62% dintre afacerile de familie au declarat ca nu au pus in vanzare active catre terti pentru a-si asigura linii de investitii.

Minoritatea care a utilizat un astfel de mijloc de obtinere de capital a afirmat ca a folosit aceasta solutie doar pe un termen scurt, pentru o medie intre patru si sase ani. Doua treimi din respondenti spun ca isi investesc propriile resurse financiare in crestere si inovare. In acelasi timp, afacerile de familie par mai degraba reticente in privinta contractarii unui credit.

”Spre deosebire de afacerile de familie din strainatate, afacerile de familie romanesti nu sunt atat de reticente in accesarea de fonduri de pe bursele publice, listarile unor business-uri antreprenoriale importante din ultima vreme fiind remarcate in mediul financiar din Romania. De asemenea, putem vedea o serie de afaceri de familie romanesti de succes care au cedat o parte din capitalul social unor fonduri straine de investitii, pastrand totusi controlul asupra business-ului”, subliniaza Sincu.

Fenomenele disruptive: o amenintare si o oportunitate
Afacerile de familie intentioneaza sa investeasca in anumite zone de crestere, fie pentru a contracara fenomenele disruptive fie, dimpotriva, pentru a le valorifica. Printre zonele prioritare de investitii in urmatorii trei ani identificate de afacerile de familie se numara: noi produse si servicii (59%), sisteme si mecanisme de control IT (57%), capitalul uman (53%) si capacitatea de productie (48%).

Generatiile salvatoare X,Y si Z
Multi dintre cei intervievati recunosc rolul important pe care il poate avea generatia urmatoare in dezvoltarea afacerii. 30% dintre respondenti spun ca, in prezent, folosesc „mult” talentele mai tinere din familiei – alti 15% indicand ca se bazeaza „enorm” pe acestia pentru a identifica tendintele care ar putea remodela piata.

Cu toate astea, majoritatea respondentilor (55%) recunosc ca mai sunt multe de facut in directia utilizarii talentelor din interiorul familiei lor – este vorba de primele generatii care au crescut odata cu revolutia digitala. Schimbarea a facut parte in mod natural din ciclul lor de viata – iar aceste generatii ar putea fi cele mai potrivite sa lucreze intr-un univers digital care afecteaza fiecare zona a unei afaceri.

Conform datelor din raport, exista o oportunitate reala de dezvoltare pentru acele afaceri de familie care inca nu au luat in considerare potentialul generatiilor mai tinere. De exemplu, imbunatatirea agendei privind inovarea reprezinta o zona in care membrii mai tineri ai familie ar putea excela cu usurinta. Sunt digitali nativi si sunt gata sa regandeasca totul. Iar antrenarea din timp a mintii si a fortei lor de dedicare contribuie la mentinerea continuitatii afacerii si la cresterea coeziunii familiei – ambele fiind asociate cu performante operationale superioare.

”Zona economiei digitale este in opinia mea un urias incubator pentru antreprenorii tinerii care vor pune bazele viitoarelor afaceri de familie de succes din Romania. Noi, la EY, suntem tot timpul in legatura cu ei, ii sustinem si ii incurajam in speranta descoperirii viitorului ”unicorn” romanesc”, spune Gabriel Sincu.

Flexibilitatea puterii lor de angajare
Atentia acordata importantei propriilor oameni reprezinta o trasatura de marca a afacerilor de familie. Acestea recunosc ca e important sa cultivi si sa retii talentele (atat din randul membrilor familiei cat si pe cele din afara acesteia) intr-un mediu de business cu performate de top, in care se regasec principalele valori ale familiei si ale afacerii.

afaceriFlexibilitatea, adaptabilitatea, viteza de schimbare si dorinta de a avea o viziune pe termen lung asupra oamenilor si investitiilor reprezinta atributele pe care le tintesc.

Aproximativ 50% dintre respondentii la nivel global intentioneaza sa genereze noi locuri de munca in 2018, 10% estimeaza cresteri mai mari de 5%. Planurile lor de crestere se bazeaza pe optimismul legat de dezvoltarea economiei mondiale in 2018, aproape 59% dintre ei estimeaza o crestere a economiilor locale si doar 7% o contractie.

Ce e mai bun urmeaza sa se intample?
In privinta duratei de viata a unei afaceri de familie, una dintre cele mai cunoscute concluzii statistice ale unui „raport de supravietuire a afacerilor de familie” mentioneaza configuratia – 30:10:3 – in care 30% dintre companii supravietuiesc la a doua generatie, 10% ajung la a treia generatie si doar 3% trec dincolo de acest punct. Prin comparatie, durata medie a unei companii din indicele S&P 500 al principalelor companii americane a scazut cu peste 50 de ani in ultimul secol, de la 67 de ani in perioada anilor 1920 la doar 15 ani in prezent, conform lui Richard Foster, profesor la Universitatea Yale.