Sectorul produselor de panificatie a inregistrat o scadere a volumelor comercializate, pe parcursul ultimilor cinci ani, diminuarea vanzarilor fiind determinata de scaderea lenta a consumului de paine in randul consumatorilor romani. Painea a reprezentat o pondere de 95% in volumul total al vanzarilor cu amanuntul de produse de panificatie, in Romania, in 2016 si a determinat evolutia intregii categorii.
Painea este in mod traditional unul dintre cele mai importante produse din hrana romanilor; cu toate acestea, avand in vedere faptul ca o mai mare varietate de produse au devenit disponibile, iar consumatorii au devenit mai familiarizati cu bucataria straina, obiceiurile lor alimentare s-au schimbat, in special atunci cand vorbim de persoanele care locuiesc in orasele mari. In plus, in conformitate cu tendinta consumatorilor de a cumpara si consuma alimente sanatoase sau care contribuie la crearea unei stari de bine pentu organism, romanii au preferat ca in viata de zi cu zi, sa reduca din ce in ce mai mult consumul de paine, un aliment care este bogat in calorii. Potrivit jucatorilor de pe piata, consumul de paine in Romania este de peste 95 de kg pe cap de locuitor pe an, in comparatie cu media europeana de 60 kg pe an, se arata intr-un studiu al FRD Center realizat la cererea Ambasadei Olandei in Romania.
La noi, consumul de paine in cifre absolute scade, pentru ca avem foarte multi romani plecati in afara, iar, pe de alta parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru ca au aparut tot felul de alte produse. Eram anii trecuti la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 si acum suntem la sub 96 de kilograme pe om, anual”, declara pentru Agerpres, presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase — ROMPAN, Aurel Popescu.
Un roman plateste anual pentru paine echivalentul a aproximativ 75 de euro, daca luam in considerare un cost mediu de 0,75 EUR per kilogram de paine, se arata in studiul FRD Center.
In Romania, painea lunga si alba denumita “franzela” este cel mai popular tip de paine proaspata de pe piata. Totusi, in ultimii ani, s-a observat o tendinta de crestere a preferintelor consumatorilor pentru tipuri mai sanatoase de paine, din faina integrala, cu diverse seminte si cereale. Painea este unul dintre produsele care nu lipseste din dieta consumatorului roman, Romania fiind printre primele trei tari consumatoare de paine din Europa. Romanii sunt mari consumatori de paine, pe care prefera sa o consume in stare proaspata. Cu toate acestea, urmare a ultimelor trenduri care se manifesta si pe piata din Romania, romanii mananca mai putina paine, dar cu o valoare nutritiva mai mare si achizitionata la preturi mai mari. Consumatorul roman este mai exigent si mai sofisticat si cauta produse gourmet, inclusiv in categoria produselor de panificatie. In prezent, producatorii locali dsfasoara in mod constant o activitate de inovare si diversificarea a productiei pentru a raspunde cererii de pe piata.
Potrivit Institutului National de Statistica, consumul mediu anual de cereale si produse fainoase, pe cap de locuitor, in Romania, a inregistrat nivelul de 156,5 kg in 2014.
Piata de panificatie din Romania este estimata in prezent la 1,8 miliarde de euro (alte evaluari indica o cifra de afaceri anuala de circa 2,5 miliarde de euro pentru intreaga industrie de morarit si panificatie), doar productia interna de produse de panificatie reprezentand aproximativ 1,1 miliarde EUR.
Potrivit raportului Euromonitor publicat in martie 2015, performanta sectorului produselor de panificatie din Romania este in mare parte dictata de cea a painii.
Painea ramane un produs cu priza la consumatorul roman, cu un consum foarte ridicat pe cap de locuitor si cu variatii foarte mici in ceea ce priveste volumul. Painea a ramas, de asemenea, un produs traditional, datorita faptului ca Romania este un mare producator de grau, iar painea este un produs care poate fi usor de preparat din grau brut. Painea artizanala proaspata este disponibila imediat in intreaga tara si inlocuirea acesteia cu alte produse de panificatie ramane o optiune limitata, fapt care mentine painea in pozitia de lider al produselor coapte.
Produsele artizanale au reprezentat doua treimi din valoarea vanzarilor in 2015, o consecinta a vanzarilor impresionante de paine neambalata / artizanala la nivel national si a fragmentarii puternice a productiei de produse coapte.
Pozitia puternica de lider, a painii, pe segmentul de panificatie si consumul ridicat pe cap de locuitor nu sunt de asteptat sa cunoasca schimbari, in mod semnificativ in perioada de prognoza (2017-2020). Painea va continua sa fie un produs de baza in Romania, consumat de toate segmentele de populatie, indiferent de marimea veniturilor si va continua sa dicteze performanta produselor de panificatie, in ansamblu. Se asteapta ca cererea pentru produse de panificatie sa fie modelata de tendinte precum procuparile mai atente ale consumatorilor pentru sanatate si ”wellness”. In acest context este de asteptat ca in cazul produselor de panificatie obtinute artizanal (de producatori mici), cota de piata a acestora sa creasca. Insistenta consumatorilor cu privire la prospetimea produsului, integritatea si calitatea sa va impinge producatorii la noi lansari in cadrul categoriei. Alte tendinte anticipate sunt “etichete curate si clare ” (mai putini conservanti si aditivi) impreuna cu “liber de (…)” (in principal, lipsite de gluten). Romanii vor acorda o tot mai mare atentie la ceea ce mananca si cat de mult, mananca si, coroborat cu cresterea puterii de cumparare, este de asteptat sa asistam la o expansiune constanta a cererii de produse premium si ecologice. Se va observa, de asemenea, o trecere de la consumul de paine neambalata mai ieftina, la cea mai scumpa, ambalate / produsa industrial, sub influenta pozitiva a cresterii economice. Un stil de viata ocupat este estimat ca va crea conditii pentru obtinerea unor venituri mai mari, care, la randul sau, vor duce la cresterea cererii pentru paine mai sanatoasa, dar mai scumpa.
O piata de peste 14 milioane EUR
In conformitate cu raportul ”Packaged Food in Romania”, publicat de Euromonitor in ianuarie 2016, in Romania, vanzarile de produse de panificatie coapte si ambalate au inregistrat un volum de 1.775.700 tone in 2015, reprezentand o scadere cu 0,2% fata de 2014. Vanzarile de produse de panificatie coapte si ambalate au inregistrat o rata compusa de crestere anuala (negativa) de -0,3% intre 2010 – 2015 (in volum).
Conform raportului Euromonitor, in Romania, vanzarile de produse de panificatie coapte si ambalate sunt prognozate sa ajunga la 1.698.500 de tone, in 2020, inregistrand o rata compusa anuala de crestere (negativa) de -0,9% intre 2015-2020. In luna mai 2016, presedintele Comisiei pentru agricultura din Camera Deputatilor, Nini Sapunaru, declara ca in Romania intra zilnic 25 de tiruri cu paine congelata din import, ceea ce inseamna o cantitate de 875.000 de tone pe an.
Potrivit operatorilor de pe piata, piata produselor congelate de patiserie din Romania este estimata la 14 milioane de euro. Tendinta observata pe piata interna, in ultimii ani, a fost conversia de la produsele traditionale din aluat de patiserie, catre produsele congelate gata de coacere (in special in ceea ce priveste placintele si strudelele). Pe piata romaneasca de produse de patiserie congelate Unibel Nord, Orkla Foods, Panovia, Alpin 57 Lux si Macromex sunt marcile cele mai cunoscute si au o cota de piata cumulata de aproximativ 61% in volum, in conformitate cu RetailZoom.
Produsele de patiserie calde sunt foarte populare in Romania in HoReCa si in lanturile moderne de retail, si in cele mai multe cazuri, se fac din aluat congelat, in principal, din surse de import. Incepand cu luna octombrie 2016, operatorii de retail din Romania, precum si cei din HoReCa,care vand paine si produse de patiserie din aluat congelat, folosind aluat congelat si/sau produse alimentare congelate in pregatirea meniurilor lor, sunt obligati sa informeze consumatorii cu privire la acest aspect, potrivit unui ordin al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor – ANPC.
Si noi facem produse congelate in tara, realizam circa 3.000 de tone pe luna, care se vand in tara si peste hotare pentru ca facem comert si schimburi intracomunitare cu asemenea produse. Dintr-o analiza de piata pe care am realizat-o reiese ca romanii nu agreeaza asemenea produse intrucat sunt facute cu o alta tehnologie, respectiv metoda directa si nu in doua — trei faze pe care noi o folosim la fabricarea produselor. Ambele paini sunt foarte bune pentru consum, dar este vorba de costuri. Metoda directa costa mult mai putin decat cea indirecta pe care o practicam noi in fabricile de paine. Parerea mea este ca in jur de 4-5% din totalul painii care se vinde in Romania este congelata, restul este paine proaspata sau care se ambaleaza si care are o valabilitate de cateva zile pana la 30 de zile. Consumul lunar de paine este de 180.000 de tone si este asigurat din productia interna, la care se mai adauga produse de panificatie si patiserie congelata venita din afara”, explica seful Rompan intr-o declaratie data Agerpres.
Accelerare a cresterii cererii pe piata de biscuiti si gustari sarate
In conformitate cu datele relevate de acelasi studiu, vanzarile de biscuiti ambalati si snack-uri au fost de 61.000 de tone in 2015, in crestere cu 4,3% fata de 2014. Volumul vanzarilor de biscuiti ambalati si snack-uri au inregistrat o rata anuala compusa de crestere de 1,8% in intervalul 2010 – 2015. Acest indicator va ajunge in 2020 la 72.800 tone inregistrand o rata anuala compusa de crestere de 3,6% in intervalul 2015-2020.
Potrivit jucatorilor din domeniu, valoarea totala a pietei gustarilor sarate in Romania este estimata la aproximativ 400 de milioane de euro, in crestere cu 10% fata de anul trecut. Gustarile sarate pe baza de aluat reprezinta o categorie matura si extrem de fragmentata, cu multi jucatori puternici, cum ar fi Croco, Alka, Boromir, Intersnack, Mondel, Terrabisco.
In 2015, valoarea totala a pietei romanesti de biscuiti, covrigi, batoane sarate si alte gustari sarate a fost estimata de catre actorii locali, la aproximativ 67 milioane de euro. Potrivit RetailZoom, vanzarile de produse din aceasta categorie in perioada iunie 2015 – mai 2016 s-au impartit astfel: covrigei – 52,2%; crakers – 22,8%; sticksuri -11,3%; mixuri – 10,2%; si batoane sarate – 3,4%. Covrigii si biscuitii sarati sunt cele mai bine vandute tipuri de snacks-uri sarate din Romania. Piata romaneasca a snacks-uri sarate a inregistrat o tendinta de crestere in ultimii ani, in special in cazul biscuitii si al sartelelor.
Potrivit RetailZoom, producatorii de snacks-uri sarate Croco, Alka, Boromir, Intersnack si Mondelez au inregistrat o cota de piata cumulata de 64,3% din IKA in Romania, in perioada iunie 2015 – mai 2016. Croco, Alka, Boromir si Intersnack au facilitati de productie in Romania.
Potrivit Euromonitor, consumul romanesc de biscuiti dulci pe cap de locuitor a crescut constant in ultimii ani, de la 1,3 kg in 2004, la 2,1 kg in 2014, dar este inca sub media europeana: 3,5 kg in Europa de Est si 5,2 kg in Europa de Vest. Piata de biscuiti dulci din Romania este foarte fragmentata si este puternic influentata de marcile private si de vanzarile in vrac, care reprezinta provocari majore pentru producatorii din categoria respectiva. In IKA, in conformitate cu RetailZoom, marcile private de biscuiti dulci detin 41,1% din volumul total de vanzari si 25,4% din valoare. Piata romaneasca de biscuiti dulci este extrem de fragmentat. Brand-urile se reinventeaza si sortimentele cresc sau se schimba cu o viteza mult mai mare comparativ cu alte categorii. Campaniile publicitare sustin aceasta dinamica a categoriei. In anul 2015, piata de biscuiti dulci din Romania a experimentat lansari de noi produse aproape in fiecare saptamana, cu arome unice complet diferite sau tipuri de produse, care au generat o crestere atat in volum, precum si in valoarea totala a vanzarilor. S-a observat o crestere perceptiei biscuitilor ca gustari pentru cei grabiti sau ca inlocuitori pentru micul dejun. Piata este dominata de doua tipuri de produse: biscuitii cu crema tip “sandwich” si biscuitii simpli. Similare ca pret si valoare, acestea reprezinta aproximativ 80% din piata. Celelalte tipuri de biscuiti dulci sunt apropiate ca valoare, si, in ciuda vanzarilor care au crescut in ultimii ani, raman cu o pondere semnificativ mai mica decat cele doua tipuri deja aratate.
Potrivit RetailZoom, producatorii de biscuiti dulci Mondelez, Rostar, Dobrogea, Croco si Bahlsen au inregistrat o cota de piata cumulata de 48,4% in IKA, in perioada ianuarie – octombrie 2015. Rostar, Dobrogea si Croco au facilitati de productie pe piata interna. Cele mai importate marci de biscuiti dulci & snacks-uri sarate include nume precum: Belvita, Milka, Oreo, Gullon, Tuc, Grisbi, Leibniz, Alpella Halk, Mulino Bianco, Nefis, Karsa, Balocco. Marcile de biscuiti dulci Belvita, Oreo, Milka, Eugenia si Croco au inregistrat o cota de piata cumulata de 34,3% din IKA in Romania, in perioada ianuarie – octombrie 2015. Marcile Eugenia si Croco sunt produse in Romania. Potrivit lui RetailZoom, brandurile de snacks-uri sarate Croco, Toortitzi, Boromir, Chio si Tuc au inregistrat o cota de piata cumulata de 59,7% din IKA in Romania, in perioada iunie 2015 – mai 2016. Marcile Croco, Toortitzi, si Chio sunt Boromir produse in Romania.
Mondelez si-a pastrat pozitia de lider in categoria biscuiti cu o cota de piata de 15%, in 2015, ca urmare a performantei brandurilor sale Milka, Belvita, TUC, Oreo si Grany. Campaniile publicitare au sprijinit aceste branduri pentru a ajunge pe pozitii puternice in categoria biscuiti. Cel mai apropiat competitor al Mondelez a fost Dobrogea Grup, cu o cota de piata de 11% in 2015, in acest segment. Pozitia companiei a fost determinata de succesul brandului Eugenia, care a beneficiat de o recunoastere puternica de peste zeci de ani si o distributie excelenta prin toate canalele. Imbunatatirea calitatii si prezenta mai multor tipuri a ajutat, de asemenea, Eugenia sa ajunga in pozitia de lider al marcilor in totalul pietei de biscuiti si snack-uri, cu o cota de piata de 8% in 2015.
Exista doar cativa producatori de anvergura nationala
In Romania, exista peste 5.000 de producatori de produse de panificatie si patiserie, acesta fiind si motivul pentru care categoria a continuat sa fie foarte fragmentata in 2016. Exista doar cativa producatori activi la nivel national, dar niciunul nu detine o cota de piata mai mare de 5%, marea majoritate a producatorilor de pe acest segment reprezentand o prezenta activa, dar numai la un nivel mic, regional. Lanturile de aprovizionare si lanturile de distributie din sectorul de panificatie din Romania variaza in functie de marimea intreprinderilor, precum si in functie de strategiile lor specifice de piata. Cei mai mari producatori de morarit si panificatie sunt integrati pe verticala, si de asemenea, produc faina pentru uz intern si pentru vanzare, dar, in principal, se concentreaza pe produsele de panificatie cu valoare adaugata. Majoritatea producatorilor de panificatie opereaza un sistem de distributie propriu si au o flota ce distribuie produsele lor lanturilor de vanzare cu amanuntul, magazinelor de proximitate sau brutariilor specializate ori brutariilor mai mici.
Cel mai important jucator pe acest segment, in 2015 a fost Vel Pitar, cu o cota de piata de 5%. Vel Pitar a fost infiintata in anul 2001, prin fuziunea a patru fabrici din industria de panificatie. In anul 2007, compania a fost impartita in trei societati autonome: Vel Pitar (panificatie), Sapte Spice (morarit) si VP Magassin (vanzari cu amanuntul). In 2015, cifra de afaceri neta a companiei a fost de 74 milioane de euro, o crestere cu 6 milioane euro, comparativ cu anul precedent (+9%).
Un alt mare producator din domeniu, grupul GoodMills Romania, cu o cifra de afaceri de 70,8 milioane EUR in 2015 (+1% comparativ cu 2014), a decis inchiderea fabricii de paine Titan, care a facut ultima livrare de produse proaspete de panificatie in data de 12 decembrie 2016, urmand a se concentra doar pe partea de morarit si pe livrarea de produse congelate, dupa cum a anuntat noul proprietar al fabricii. In 2016, Lantmannen Unibake a achizitionat GoodMills Group in Romania (in October 2014, Titan SA devenise Goodmills Romania).
Alti mari jucatori din domeniu sunt Boromir (cu o cifra de afaceri de 53,1 milioane EUR in 2015; -1% comparativ cu 2014), Pambac (cu o cifra de afaceri de 43 milioane EUR in 2015; +12% comparativ cu 2014).
Infiintata in anul 1961, Dobrogea Grup a fost privatizata in anul 1995, cu capital integral romanesc. Incepand din 2016, actiunile societatii sunt detinute in intregime de catre angajati. In 2015, Dobrogea Grup a realizat o cifra de afaceri neta de 35 de milioane de euro (+19% fata de 2014).
Croco SRL specializata pe productia de biscuiti si gustari sarate este cel mai important jucator de pe acest segment, cu o cifra de afaceri de 27,2 milione EUR in 2015: +5% comparativ cu 2014. Alti jucatori importanti din acest segment sunt Alka Co SRL cu o cifra de afaceri de 17,4 milioane EUR in 2015 (+8% comparativ cu 2014) si RoStar SA cu o cifra de afaceri de 8,5 milioane EUR in 2015 (-11% comparativ cu 2014). Exporturile reprezinta 5% din cifra de afaceri a companiei. Exporturile companiei au crescut cu 42% in 2015 comparativ cu 2014. Rostar exporta produsele sale in Bulgaria, Ungaria, Grecia, Cipru, Spania, Italia, Polonia, Suedia, Vietnam, Yemen, Lituania etc. si isi propune extinderea in continuare pe noi piete. In luna octombrie 2016, proprietarul companiei, Bulut Hali a fost retinut pentru evaziune fiscala si spalare de bani.
Conform analizei FRD Center, pe baza datelor statistice oficiale, in 2015, comparativ cu 2014, valoarea cantitatii de paine proaspata produsa in Romania a crescut cu peste 6%si cu 4,8% in volum. In mod similar, valoarea produselor de patiserie si cofetarie fabricate in Romania a crescut cu 25,2% in 2015 fata de o crestere a volumului de 20,1%, comparativ cu 2014. In conformitate cu analiza FRD Center, pe baza datelor statistice oficiale, valoarea vanzarilor de biscuiti dulci si gaufrelor acoperite complet sau partial cu ciocolata sau cu alte ingrediente care contin cacao, vandute in 2015 in comparatie cu vanzarile din 2014 au crescut cu 34,3%, in timp ce volumul acestora a crescut cu 27,4%, ceea ce denota apetitul tot mai mare al consumatorului roman pentru aceasta categorie de produse.
Exporturile sunt la mai putin de jumatate din valoarea importurilor
Statisticile arata ca Romania este o piata buna pentru produsele de panificatie din import, principalele trei tari de origine a importurilor fiind Polonia, Germania si Bulgaria. Datele Ministerului roman al Agriculturii arata ca importurile romanesti de produse de panificatie, de cofetarie si biscuiti s-au ridicat la 66.800 de tone, respectiv 133 de milioane de euro, in primele sapte luni ale anului 2016. Conform un studiu efectuat de Eurostat, preturile din Romania pentru produsele de panificatie se situeaza la 53% din media UE.
In conformitate cu analiza FRD Center, pe baza datelor statistice oficiale, importurile de paine, produse de patiserie, prajituri, biscuiti si alte produse de brutarie, cu sau fara adaos de cacao au inregistrat in 2015, comparativ cu 2014 o crestere de 19,6%, de la o valoare de 176.825.580 EUR la 211.498.500 EUR. In acelasi interval de timp exporturile au crescut cu doar + 4,7% de la 86.109.980 EUR, la 90.158.490 EUR.
Principalele zece tari de origine pentru importurile din Romania de paine, produse de patiserie, prajituri, biscuiti si alte produse de brutarie, cu sau fara adaos de cacao, in 2015 au fost: Polonia – 38.139.040 EUR, Germania – 30.316.210 EUR, Bulgaria – 25.581.810 EUR, Italia – 20.408.760 EUR, Turcia – 17.994.780 EUR, Macedonia – 9.758.630 EUR, Ungaria – 9.120.490 EUR, Republica Moldova – 8.046.860 EUR, Belgia – 7.066.480 EUR, Franta – 5.959.900.
Principalele trei destinatii de export ale exporturilor romanesti de panificatie, produse de patiserie, prajituri, biscuiti si alte produse de brutarie, cu sau fara adaos de cacao, in 2015 au fost: Bulgaria: 14.612.280 EUR,
