Traditia viticola dusa mai departe prin soiurile de struguri romanesti

Producatorii de vin au inteles ca daca vor sa se diferentieze pe o piata puternic concurentiala, miza castigatoare o reprezinta soiurile de struguri romanesti.

Astfel, cramele care duc mai departe traditia viticola din zonele pe care le reprezinta pun accent tot mai mult pe soiuri precum Feteasca neagra, Feteasca regala, Negru de Dragasani sau pe variatii locale al soiurilor internationale precum Tamaioasa romaneasca sau Busuioaca de Bohotin.

Soiurile locale de struguri sunt cele care ne diferentiaza si pun vinurile romanesti pe harta mondiala a exportatorilor de vin.

„In ultimii 10 ani, in Romania au aparut foarte multe crame noi, iar multe dintre acestea mizeaza pe soiurile locale care au inceput sa isi arate potentialul si pot sta la orice masa alaturi de alte vinuri produse din soiuri internationale. Pentru consumatorul roman acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franta, dar si pretextul perfect pentru a atrage tot mai multi turisti in Romania. Spun asta in ideea in care, turismul viticol se afla pe un trend ascendent, iar pasionatii de vin sunt mereu in cautare de ceva nou”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro si Revino.ro.

Oliver Bauer, enologul cramei Stirbey si proprietarul cramei Bauer, spune ca romanii trebuie sa redescopere soiurile romanesti de vita-de-vie.

“Traim in clisee, ni se pare ca iarba e mai verde in strainatate. Romania are un potential enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma intr-un atu”, spune Bauer.

In Romania, mai putin de un sfert din suprafata cu vita-de-vie este acoperit cu soiuri de struguri romanesti, conform datelor Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV). Suprafata totala cultivata cu vita-de-vie pentru productia de vin in Romania este de peste 183.000 de hectare, pozitie ce plaseaza piata locala pe locul zece la nivel mondial.

Aurelia Visinescu, enolog si asociat la Domeniile Sahateni, spune ca face vin de 25 de ani si intotdeauna a acordat o atentie deosebita soiurilor romanesti.

“Lucrez cu Feteasca Neagra din ’98. Soiurile locale sunt foarte valoroase si le promovam la targuri internationale la care participam”, spune Aurelia Visinescu.

spumanteOliver Bauer spune ca 20% din vinurile produse la Stirbey merg la export si 85% dintre acestea sunt soiuri autohtone, cele mai mari piete fiind Anglia si Germania. “Degeaba faci cel mai bun Bordeaux, daca e doar o copie! Daca vine cineva la mine, primeste vin local. Incerc sa pun amprenta din Oltenia, din Dragasani”, spune Bauer, adaugand ca in Franta vinde Novac si Tamaioasa, iar in Germania Cramposie.

Proprietarul cramei DAVINO, Dan Balaban spune ca vinul romanesc nu este bine vazut in afara granitelor pentru ca timp de 50 de ani a fost cel mai ieftin vin, pentru ca inainte de 1989 exportul trebuia facut cu orice pret.

“Timp de 50 de ani aceasta a fost imaginea Romaniei. Abia dupa 2000 a inceput sa functioneze aceasta industrie, suntem inca la inceput”, explica Balaban.

El spune ca producatorii de vinuri trebuie sa mearga la export cu vinuri din soiuri de struguri romanesti sau cu cupaje care contin macar un astfel de soi. “Vinurile obtinute din soiurile de struguri romanesti pot sta oricand, pe orice masa de restaurant din lume si sa ne reprezinte cu onoare”, spune Balaban, adaugand ca in Statele Unite si in Asia vinurile autohtone sunt considerate vinuri din Lumea Noua.

Feteasca Regala, cel mai cultivat soi local
Suprafata totala cultivata cu vita-de-vie pentru productia de vin in Romania este de 182.762 ha. Din care:

Feteasca regala: 12.661,291 ha
Feteasca alba: 12.383,02 ha
Feteasca neagra: 2.949,82 h
Babeasca neagra: 2.614,85 ha
Tamaioasa romaneasca:1.667,97 ha
Grasa de Cotnari: 562,29 ha
Galbena de Odobesti: 406, 84 ha
Busuioaca de Bohotin: 448,07 ha
Francusa: 352,7 ha
Mustoasa de Maderat: 281,68 ha
Novac: 73 ha
Negru de Dragasani: 18 ha
Cramposia selectionata: 20 ha