PwC. Următorul val de economii emergente care oferă oportunități pentru investiții

Când companiile caută să identifice noi piețe emergente în care să-și extindă activitatea, tendința naturală este de a se orienta către marile economii emergente ale lumii, potrivit unui comunicat al PwC.

Raportul PwC World in 2050 lansat de curând arată că, pe termen lung, cele mai mari șapte economii emergente – grupul E7 – ar putea înregistra o creștere, în medie, de două ori mai rapidă decât grupul G7. Cu toate acestea, în ultimul raport lunar Global Economy Watch, economiştii PwC atrag atenția asupra altor economii de dimensiuni medii.

Barret Kupelian, Senior Economist, PwC: „Noi credem că există și alte economii mai mici, dar la fel de atrăgătoare – ceea ce noi numim «pockets of opportunity» – pe care companiile ar trebui să le ia în considerare atunci când se gândesc să-şi extindă activitatea la nivel internațional.”

Vietnam, de exemplu, a negociat un acord comercial cu Uniunea Europeană și astfel s-ar putea dezvolta într-un hub de producție în viitor. Există dovezi tangibile că Vietnamul apelează la Investițiile Străine Directe (ISD) pentru a-şi transforma economia dintr-una bazată pe un volum mare de produse şi costuri reduse către una axată pe valoare adăugată mare, telefoanele mobile fiind în prezent cele mai exportate produse, depășind bunurile de larg consum.

Polonia, având acces la Piața Unică, are una dintre cele mai liberale regimuri pentru ISD dintre economiile mai bogate. De asemenea, are costuri relativ scăzute ale forței de muncă – de exemplu, costul orar al forței de muncă în Polonia a fost de 8,60 euro în 2015, cu mult sub media UE de 25 euro pe oră. Acești doi factori, împreună cu poziţionarea sa centrală în cadrul continentului european extins, au ajutat Polonia să atragă investiții străine directe însumând o valoare totală de 200 de miliarde de dolari sau aproximativ 50% din PIB-ul său.

Iar Columbia a demarat un program radical de investiții de 70 miliarde de dolari în infrastructură, un avantaj pentru întreprinderile care se specializează în proiectare și construcții. Columbia este o economie de mărime medie, care este pregătită să crească pe termen scurt și mediu. Stabilizarea sau, în unele cazuri, creșterea prețurilor bunurilor de larg consum în cursul anului trecut și deprecierea peso-ului columbian au contribuit la finalizarea procesului de ajustare externă.

În ultimul raport, economiștii analizează, de asemenea, impactul potențial al creșterii continue a ratelor dobânzilor din SUA asupra economiilor emergente. Chiar dacă unele piețe ar putea fi expuse excesiv la datoriile exprimate în dolari, ei cred că cele mai multe sunt într-o poziție mai bună pentru a face față politicii monetare mai stricte din SUA.

zona_euroÎn cele din urmă, economiștii analizează şi economiile din Zona Euro. În ultimele trei luni ale anului 2016, PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 0,4% de la trimestru la trimestru, înregistrând o continuă creștere pentru al 15-lea trimestru consecutiv. La o privire de ansamblu a anului precedent, rezultatele arată că economia Zonei Euro a crescut mai repede decât cea a SUA în 2016.

Cu toate acestea, o analiză mai atentă a datelor dezvăluie o concluzie mai nuanţată. Economia SUA este cu aproximativ 12% mai mare acum faţă de nivelul de la începutul crizei financiare (ultimul trimestru al anului 2007). În același context, performanța Zonei Euro este mai dezamăgitoare, deoarece economia acesteia este cu doar 4,6% mai mare. Acest lucru sugerează că ritmul de recuperare a economiei Zonei Euro a fost de trei ori mai lent decât cel al SUA, în decursul aceleiași perioade.

Cu toate că PIB-ul economiilor de la periferia Zonei Euro este în creștere mai rapid decât în cel ale economiilor centrale, rezultatele în termeni de nivel nominal al PIB-ului arată o imagine diferită. De exemplu, economiile centrale, cum ar fi Germania, Franța și Țările de Jos sunt acum mai mari în comparație cu momentul declanșării crizei financiare globale. Italia, cu toate acestea, este singura economie centrală din eșantion care rămâne la un PIB mai mic în comparație cu nivelul înregistrat înainte de criză.

La capătul opus al spectrului, imaginea asupra economiilor care au avut nevoie de asistenţă financiară este ambivalentă. Pe de o parte, economia Greciei este în jur de 25% mai mică decât înainte de criză. Economiile Portugaliei și Ciprului continuă să fie mai mici în comparație cu dimensiunea lor înainte de criză, însă Cipru a reușit să recupereze teren mai rapid după procesul de restructurare decât Grecia. În cele din urmă, Spania este liderul la nivelul economiilor periferice, economia sa fiind cu doar 0,7% mai mică comparativ cu nivelul anterior crizei. În absenţa unui eveniment care să deraieze această evoluţie, se aşteaptă ca Spania să fie prima economie periferică care să depăşească dimensiunea sa de dinainte de criză.