{"id":5460,"date":"2021-10-07T17:17:47","date_gmt":"2021-10-07T14:17:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/?p=5460"},"modified":"2021-10-07T17:17:59","modified_gmt":"2021-10-07T14:17:59","slug":"cata-mancare-spun-romanii-ca-arunca-la-gunoi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/cata-mancare-spun-romanii-ca-arunca-la-gunoi\/","title":{"rendered":"C\u00e2t\u0103 m\u00e2ncare spun rom\u00e2nii c\u0103 arunc\u0103 la gunoi"},"content":{"rendered":"\n<h3 class=\"wp-block-heading\">Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabil\u0103 care evalueaz\u0103 percep\u0163ia popula\u0163iei privind risipa alimentar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a relevat un clasament al produselor cu cel mai mare risc de risip\u0103.<\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit Agerpres, produsele de panifica\u0163ie \u015fi m\u00e2nc\u0103rurile preg\u0103tite acas\u0103 sunt produsele cu cel mai mare risc de risip\u0103 \u00een gospod\u0103riile rom\u00e2nilor, de\u015fi tendin\u0163a de risipire s-a diminuat semnificativ \u00een ultimii ani (2020 fa\u0163\u0103 de 2016) cu&nbsp;<strong>63,8%<\/strong>, respectiv&nbsp;<strong>61,11%<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>\u201eCategoria de alimente pe care rom\u00e2nii declar\u0103 c\u0103 o arunc\u0103 cel mai frecvent este cea a alimentelor g\u0103tite (36%), iar la mare distan\u0163\u0103, p\u00e2inea \u015fi produsele de panifica\u0163ie (17%). Urmeaz\u0103, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de b\u0103c\u0103nie \u015fi conserve expirate \u015fi 4% mezeluri). Legumele \u015fi fructele se arunc\u0103 cel mai pu\u0163in, 6%, respectiv 4%\u201d, sus\u0163ine Cornel Bertea Hanganu, consilier \u00een Departamentul pentru Dezvolare Durabil\u0103 (DDD).<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Procentajul de r\u0103spunsuri non-valide este relativ mare (<strong>23%<\/strong>), ceea ce ar corespunde cu procentajul de&nbsp;<strong>26%<\/strong>&nbsp;al celor care declar\u0103 c\u0103 nu arunc\u0103 alimente. Studiul mai arat\u0103 c\u0103&nbsp;<strong>71%<\/strong>&nbsp;dintre responden\u0163i apreciaz\u0103 c\u0103, \u00een gospod\u0103ria proprie, nu se arunc\u0103 \u201edeloc\u201d sau se arunc\u0103 \u201efoarte pu\u0163ine\u201d alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestiona\u0163i consider\u0103 c\u0103 arunc\u0103 o cantitate moderat\u0103\/rezonabil\u0103 de m\u00e2ncare \u015fi numai&nbsp;<strong>6%<\/strong>&nbsp;recunosc c\u0103 arunc\u0103 mult\u0103 sau foarte mult\u0103 m\u00e2ncare.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>\u201eFaptul c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre responden\u0163i afirm\u0103 c\u0103 arunc\u0103 alimente g\u0103tite nu este de natur\u0103 s\u0103 dea indicii asupra cantit\u0103\u0163ii sau valorii alimentelor aruncate. Mai cur\u00e2nd este de presupus c\u0103 gospod\u0103ria rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care se g\u0103te\u015fte mult \u015fi frecvent, prefer\u0103 s\u0103 arunce m\u00e2ncarea g\u0103tit\u0103 care are deja dou\u0103 zile, sau mai mult\u201d, se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een studiul citat.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cei mai mul\u0163i dintre responden\u021bi fac cump\u0103r\u0103turi o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103,&nbsp;<strong>32%<\/strong>&nbsp;dintre ei afirm\u00e2nd c\u0103 merg s\u0103 cumpere m\u00e2ncare o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Cei care afirm\u0103 c\u0103 merg \u201ezilnic\u201d s\u0103 cumpere alimente (<strong>15%<\/strong>), \u00eempreun\u0103 cu cei care merg \u201ede c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d, reprezint\u0103 urbanul tradi\u0163ional (inclusiv cel din perioada comunist\u0103), remarc\u0103 autorii studiului. Cei care merg la cump\u0103r\u0103turi alimentare \u201emai rar de o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d (<strong>20%<\/strong>) ar corespunde cu zona ruralului profund, \u00een care alimentele provin, \u00een mare parte, din propria gospod\u0103rie, arat\u0103 studiul DDD.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>\u201eSe poate aprecia c\u0103 zona ruralului de subzisten\u0163\u0103 este undeva sub 20%, zona urbanului tradi\u0163ional este \u00een jur de 50-60%, iar zona urbanului modern, \u00een jur de 30%\u201d, a ad\u0103ugat reprezentantul guvernamental.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Raportat la ceea ce se arunc\u0103 \u015fi unde ajung resturile alimentare, dou\u0103 treimi (<strong>66%<\/strong>) dintre responden\u0163i declar\u0103 c\u0103 resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m procentul de&nbsp;<strong>4%<\/strong>&nbsp;al celor care declar\u0103 c\u0103 le composteaz\u0103, rezult\u0103 c\u0103&nbsp;<strong>70%<\/strong>&nbsp;dintre rom\u00e2ni recicleaz\u0103, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tot \u00een categoria recuper\u0103rii, se pot \u00eencadra \u015fi r\u0103spunsurile \u201ele ofer altor persoane\u201d (<strong>15%<\/strong>), \u201ele congelez\u201d (<strong>9%<\/strong>) \u015fi \u201efac o re\u0163et\u0103 creativ\u0103\u201d (<strong>6%<\/strong>). Dintre responden\u0163i, doar&nbsp;<strong>16%<\/strong>&nbsp;declar\u0103 c\u0103 arunc\u0103, pur \u015fi simplu, resturile alimentare.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>\u201eEste, \u00eens\u0103, destul de probabil ca acest ultim procent s\u0103 fie ceva mai mare, pentru c\u0103, din punct de vedere psihologic, oamenii nu prea recunosc c\u0103 fac un lucru dac\u0103 are o conota\u0163ie negativ\u0103. Nu ne place s\u0103 ne asociem cu lucrurile negative\u201d, sus\u0163ine consilierul Cornel Bertea Hanganu.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit studiului,\u00a0<strong>44%<\/strong>\u00a0declar\u0103 c\u0103 principalul motiv pentru care se arunc\u0103 m\u00e2ncarea este acela c\u0103 \u201ese g\u0103te\u015fte \u00eentr-o cantitate prea mare\u201d, procente moderate, de\u00a0<strong>11%<\/strong>\u00a0\u015fi respectiv\u00a0<strong>8%<\/strong>, se \u00eenregistreaz\u0103 la r\u0103spunsurile \u201emerg rar la cump\u0103r\u0103turi \u015fi cump\u0103r cantit\u0103\u0163i mari\u201d \u015fi \u201enu fac list\u0103 de cump\u0103r\u0103turi\u201d. Totodat\u0103,\u00a0<strong>1%<\/strong>\u00a0apreciaz\u0103 c\u0103 \u201ehrana este foarte ieftin\u0103 \u015fi nu conteaz\u0103 c\u00e2t se cump\u0103r\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">CITE\u0218TE \u00ceNTREG ARTICOLUL PE WWW.ROALIMENT.RO <a href=\"https:\/\/www.roaliment.ro\/stiri-industria-alimentara\/cata-mancare-spun-romanii-ca-arunca-la-gunoi\/\">>>><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabil\u0103 care evalueaz\u0103 percep\u0163ia popula\u0163iei privind risipa alimentar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a relevat un clasament al produselor cu cel mai mare risc de risip\u0103. Potrivit Agerpres, produsele de panifica\u0163ie \u015fi m\u00e2nc\u0103rurile preg\u0103tite acas\u0103 sunt&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[221,262],"class_list":["post-5460","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-events","tag-iba-bucuresti","tag-risipa-alimentara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5460"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5460\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5463,"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5460\/revisions\/5463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.roaliment.ro\/academy\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}