România stă extrem de rău la acest indicator.
În 2022, 8,3% din populația UE nu își putea permite o masă care conținea carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, cu un punct procentual (pp) mai mult decât în 2021 (7,3%). Mai mult, luând în considerare persoanele expuse riscului de sărăcie, în 2022 ponderea la nivelul UE era de 19,7%, cu 2,2 pp mai mare decât în 2021 (17,5%).
În 2022, diferența dintre populația totală și cea expusă riscului de sărăcie în ceea ce privește capacitatea de a-și permite o masă adecvată a fost, de asemenea, vizibilă în țările UE: cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie care nu își pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43,0%) și Slovacia (40,5%). Pe de altă parte, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Irlanda (5,0%), urmată de Luxemburg (5,1%) și Cipru (5,6%).
Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivel de gospodărie pentru a calcula rata deprivării materiale și sociale severe. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul social de bord al indicatorilor.
Capacitatea de a-și permite o masă adecvată face, de asemenea, parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Al doilea obiectiv „Foametea zero” ( ODD 2 ) urmărește eradicarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție, asigurând în același timp accesul la alimente sigure, hrănitoare și adecvate.
Puteți afla mai multe despre progresul UE către ODD din studiul Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană – Raport de monitorizare a progresului către ODD în context UE – ediția 2023, care monitorizează progresul către ODD în context UE.
