În cea de-a 2 zi a evenimentului ”SINN | Siguranță.Igienă-Neconformități.Nereguli”, organizat în zilele de 21-22 februarie 2017, București, Hotel Ramada North, de către echipa Revistei Roaliment, s-a discutat una dintre cele mai arzătoare teme ale momentului, respectiv prevederile Legii nr. 150/2016, unde, într-un dialog cu specialiști, avocați și autorități, s-au propus o serie de posibile soluții care să fie în acord cu reglementările europene și cu interesele tuturor actorilor pieței.
Unele dintre problemele nerezolvate de apariția Legii nr. 150/2016, se referă la definirea termenilor de ”lanț scurt” și ”produs proaspăt”. Niciunul dintre acești termeni nu are o explicație lipsită de echivoc, care să ferească pe viitor, pe cei supuși respectivelor reglementări, de interpretări peste sau pe lângă lege, interpretări care, bineînțeles sunt generatoare de sancțiuni din partea autorităților.
Comisia Europeană a acordat în prezent României un termen de 2 luni pentru a pune legea respectivă în concordanță cu legislația UE, în caz contrar urmând amendarea României pentru fiecare zi de întârziere. Participanții la seminar și-au exprimat opinia că lipsa normelor de aplicare a acelor articole vizate de Comisia Europeană nu vor constitui un impediment pentru CE sau un avantaj pentru România la stabilirea amenzii, care va fi calculată probabil, la valoarea sa maximă pentru țara noastră, respectiv aproximativ 150.000 EUR/zi.
Totuși, ”problema cea mai mare a industriei agro-alimentare și a lanțurilor de retail cu privire la Legea nr. 150/2016 nu este procedura de infrigement, care cade în sarcina legislativului, ci faptul că domeniul nu are o lege funcțională”, explica Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, lege care să ajute activitatea operatorilor din domeniu și nu să le pună bețe-n roate.
”Pentru noi revenirea la forma veche a legii 321/2009 ar fi un progres. Sau ar trebui să găsim o formă, în care plata serviciilor de marketing la raft să nu fie ascunsă, ca până acum. Noi am arătat că în supermarket comerțul nu se face ca în micul magazin. E foarte greu să se facă o diferențiere la raft, în supermarket, când ai zeci de sortimente ale aceluiași produs, față de câteva feluri într-un mic magazin,” declara Mihai Vișan, Directorul Executiv al Federației Romalimenta.
Parte din vorbitori nu au fost de acord cu acest punct de vedere, de a se reveni la forma Legii nr. 321 de dinaintea modificării sale prin Legea nr. 150/2016 și arătau că legea ar putea aduce îmbunătățiri, dacă s-ar avea în vedere bunele practici din domeniu ale altor țări.
Florin Căpățână, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) consideră, de asemenea, că legea continuă să aibă multe inadvertențe.
”Ar trebui să depășim impasul legat de procentul celor 51% produse românești. Această limitare ar putea să însemne pentru producătorii români care s-au luptat din greu să ajungă pe piețele externe, legi în oglindă din partea altor state membre UE. S-a discutat de lanțul scurt. E o poveste întreagă despre inițiativa UE de a dezvolta furnizorii locali. V-aș sfătui însă, să intrați pe websit-ul MADR. Este acolo o broșură cu privire la lanțul scurt în care se arată clar că retailul nu face parte din lanțul scurt,” explica vicepreședintele AMRCR.
Discuțiile pe tema Legii nr. 150/2016 vor continua, de altfel, la nivelul asociaților din domeniu, pentru a se elabora un punct comun de vedere producători-procesatori-comercianți, care să poată fi apoi prezentat autorităților. ”Vreau să ascult specialiștii. Haideți să dăm orgoliile la o parte și să facem o lege bună,” declara și Dorin Cojocaru, președintele APRIL.
Ştefan Pădure, preşedintele APAR – Asociația pt Promovarea Alimentului Românesc, arata că în SUA, noțiunea de produs proaspăt este foarte bine definită, deoarece pe baza acesteia ei își stabilesc taxele vamale în domeniu. Acesta insista asupra faptului că toți actorii din domeniul agro-alimentar – asociații de profil, operatori economici – ar trebui să se așeze la masă pentru a discuta și ”a rezolva o problemă de securitate alimentară națională”.
In deschiderea seminarului domnul Răzvan Șușanu, Comisar Șef ANPC Brașov a insistat în prezentarea sa pe funcția de consiliere a ANPC ”mai puțin accesată” de către agenții economici, după cum arăta acesta. De asemenea, el a anunțat că până la sfârșitul anului 2017 ori începutul anului 2018, la nivelul instituției va fi implementat un soft, care va contribui la unificarea practicii comisarilor ANPC și va reduce sau chiar elimina posibilitatea unor manifestări și interpretări subiective ale legii din partea comisarilor ANPC.
Acesta a prezentat și o serie de cazuri concrete, cu fotografii exemplificatoare, precum comercializarea laptelui la 25 grade C, produse cu muște, veselă nedezinfectată la un hotel de 5 stele din județul Brașov, sursă de apă cu mari probleme la o cabană din masivul Postăvaru etc. Participanții care au intrat în discuție cu acesta atrăgeau atenția asupra faptului că uneori controalele ANPC se suprapun, ca sferă de cuprindere cu cele ale ANSVSA, uneori existând dublri ale acestora la doar câteva zile diferență.
Subiectul propus vorbitorilor de Monica Neagu, Sef Serviciu ANSVSA – Proceduri de gestionare a neconformitatilor; gestionarea situatiilor de criza/criza potentiala generata de alimente (proceduri de cooperare la nivel european privind neconformitatile; proceduri de retragere a produselor/rechemare) a generat de asemenea reacții din partea sălii, care arăta că autoritățile ar trebui să facă mai mult pentru a educa mass-media și consumatorul, cu privire la aceste practici, arătând că o rechemare sau retragere nu este un minus pentru acel producător sau comerciant care o realizează, ci un plus, pentru consumator, pratica respectivă, arătând grija și continua preocupare a producătorilor/procesatorilor și comercianților de a verifica în mod continuu și pune pe piață produse sigure pentru clientul final.
”În România, cei care fac o rechemare sau o retragere sunt niște curajoși,” arăta Dana Tănase Director General ARC.
O prezentare de asemenea, așteptată de participanții la seminar a fost cea a avocatului Cesare Varallo, specializat în legi europene și internaționale referitoare la fraude alimentare și vicepreședinte – Business and Regulatory Affairs EU la INSCATECH, care a vorbit despre ”Cum functioneaza RASFF? Exemple practice de management a situațiilor de alertă în cazuri de retragere/rechemare”. Acesta a insistat asupra comunicării, a existenței unor proceduri gata pregătite pentru a gestiona astfel de situații de criză, a realizării de simulări pentru a vedea cum funcționează în astfel de situații departamentele cu atribuții în domeniu, a existenței unei activități de prevenție și a modului în care o comunicăm etc.
O perspectivă extrem de interesantă asupra asigurărilor și cum acestea pot interveni în protejarea celor din domeniul alimentar aflați în situații de criză (inclusiv prin oferirea unor soluții de asigurare împotriva publicității ostile și a unor practici comerciale neloiale) a fost oferită de domnul Marius MAER, Director General CMC Asigurări.
”Nicio criză nu s-a întâmplat conform scenariilor sau a programului de activitate, arăta acesta. ”Este nevoie de o abordare integrată a managementului riscului. Toate lumea va avea de câștigat dacă există comunicare și consultare”, explica Marius MAER.
De asemenea, cei de la ACO Romania, cu o experiență de peste 15 ani pe piața românească, alături de cei mai importanți actori din domeniul industriei alimentare au prezentat modalități de a evita unele dintre cele mai des întâlnite cauze ale apariției unor neregularități și neconformități în domeniul siguranței alimentelor.
”Conform studiilor, 30% din totalul contaminărilor din industria alimentară au ca sursă de proveniență SISTEMUL DE DRENAJ. Înțelegem rolul critic pe care îl are managementul apelor uzate într-un business de succes și de aceea dezvoltăm și îmbunătățim produsele noastre continuu, lucând în parteneriate cu proprietari de afaceri, manageri și operatori economici,” arăta Cristian Neacșu – Business Development Manager ACO Romania.
Biotrend Plus a prezentat o serie de soluții interesante adaptate nevoilor industriei în domeniul igienei și siguranței produselor alimentare. EN SURE este prezentat de reprezentantii Biotrend ca cel mai sigur sistem pentru controlul microbiologic si igienic rapid. Este un dispozitiv multifunctional cu ajutorul caruia se poate realliza controlul igienic pentru orice suprafete si ape, controlul microbiologic pеntru numarul total de germeni E. coli, coliforme si enterobacteriaceae si contrоlul pentru pasteurizarea laptelui. Rezultate se obtin in 15 secunde. Micro-snap este cea mai noua tehnologie bioluminogena pentru determinarea numarului total de germeni, E.coli, coliforme si enterobacteriaceae in concentratii foarte mici, in materii prime si produse finite. Ultrasnap si AQUASNAP realizeaza monitorizarea expresa a igienei pentru suprafete si apa. Supersnap monitorizeaza ATP pentru determinarea alergenilor, cu aplicatie extinsa in industria alimentara. ZymoSnap este un test, pentru determinarea nivelului enzimei fosfataza alcalina dupa pasteurizarea laptelui, care ofera in 5 minute rezultatele. CrossCheck permite determinarea nivelului enzimei fosfataza acida din carne, pe diverse suprafete. Firma a mai prezentat și o serie de aplicații în domeniul siguranței alimentare pentru industria de morăit-panificație, ori pentru cei din industria berii și a băuturilor.
Printre vorbitori s-au aflat nume de marcă din domeniul industriei alimentare și a suplimentelor alimentare precum Mihai Vișan – Director Executiv ROMALIMENTA, Dana Tănase – Director General ARC, Dorin Cojocaru – Președinte APRIL, Emil Dumitru – Director General PROAGRO, Ștefan Pădure – Președinte APAR, Cristina Pricop – Director Executiv ADRFR, Florin Căpățână – Vicepreședinte AMRCR, Monica Neagu, Sef Serviciu ANSVSA, Dr. Tatiana Onisei – Sef Serviciu SNPMAPS, Razvan Susanu – Comisar Sef ANPC Brasov, Dr. Gabriela Garban – Medic Primar INSP Timis, Avocat Cesare Varallo, specializat in legi europene si internationale referitoare la fraude alimentare si Vice Presedinte – Business and Regulatory Affairs EU – INSCATECH, Cristian Neacșu – Business Development Manager ACO Romania, Dr. Georgeta Briciu – Consilier Superior ANSVSA, Marius MAER, Director General CMC Asigurari, Andon Andonov, Office Manager Biotrend Plus.
