facebook
Thursday, April 24, 2025
AmbalajeCE: Percepția pentru produsle numite „bio” poate fi uneori...

CE: Percepția pentru produsle numite „bio” poate fi uneori eronată

-

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Materialele plastice biodegradabile și compostabile sunt adesea considerate eroii ecologici care înlocuiesc într-un mod benefic pentru mediu plasticul convențional – dar Comisia Europeană spune că astfel de formate trebuie abordate cu atenție pentru ca promisiunea pe care o întruchipează să fie respectată.

Săptămâna aceasta, Comisia Europeană (CE), lansând cadrul politic privind materialele plastice biodegradabile și compostabile, subliniază că trebuie îndeplinite o serie de condiții pentru ca astfel de materiale plastice să aibă un impact pozitiv asupra mediului, mai degrabă decât să exacerbeze poluarea cu plastic.

„Maselele plastice bio, biodegradabile și compostabile pot aduce avantaje față de cele convenționale dacă sunt proiectate pentru circularitate, sunt produse în siguranță și din surse durabile de materie primă, acordând prioritate utilizării eficiente a biomasei secundare și conforme cu standardele relevante”, se spune în documentul cadru. „Cu toate acestea, respectivele materiale plastice prezintă și provocări. Este important să ne asigurăm că acestea contribuie la economia circulară, care își propune să mențină valoarea resurselor, materialelor și produselor în economie cât mai mult timp posibil și să evite risipa.”

Dar European Bioplastics, care reprezintă industria europeană a bioplasticului, spune că materiile prime pe bază de bio vor fi o parte necesară a viitorului dacă Uniunea Europeană dorește să se îndepărteze de deșeurile de plastic, în conformitate cu propunerea cuprinzătoare de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) lansată în această săptămână.

O industrie în creștere

La nivel global, materialele plastice bio, biodegradabile și compostabile reprezintă 1% din capacitatea totală de producție a plasticului, pentru un volum de peste două milioane de tone pe an. Nu este mult: dar se preconizează că producția va crește mai rapid decât în anii precedenți și își va dubla ponderea în capacitatea totală de producție a plasticului până în 2025.

Asia reprezintă aproape jumătate din capacitatea de producție, dar Europa devine o zonă din ce în ce mai importantă în sector, cu aproximativ un sfert din capacitatea de producție. Pe măsură ce industria crește, Comisia Europeană dorește să se asigure că ea crește în mod corect.

O problemă esențială și primordială a sectorului, este că, uneori consumatorii sunt induși în eroare să presupună că orice ambalaj care include cuvântul „bio” este și sustenabil – în timp ce imaginea completă este mult mai complicată.

Materialele plastice bio sunt în esență cele care sunt fabricate din biomasă, spre deosebire de resursele fosile. Materiile prime utilizate în mod obișnuit sunt trestia de zahăr, culturile de cereale, culturile oleaginoase, lemnul, uleiul de gătit, bagașul și colofoniul. Materialele plastice pot fi realizate integral sau parțial din materie primă bio. Materialele plastice bio pot fi fie biodegradabile, fie nebiodegradabile.

Materialele plastice biodegradabile sunt cele concepute pentru a se descompune la sfârșitul vieții prin conversia tuturor constituenților organici în dioxid de carbon, apă, biomasă nouă, săruri minerale și, în absența oxigenului, metan.

Materialele plastice compostabile, între timp, sunt un subset de materiale plastice biodegradabile concepute să se biodegradeze în condiții controlate, de obicei prin compostare industrială în instalații speciale prin compostare sau digestie anaerobă.

Producția de biomasă

Producția de biomasă necesită utilizarea resurselor naturale (pământ și apă) și utilizarea unor substanțe chimice precum îngrășămintele și pesticidele. Acest lucru poate crea concurență cu culturile necesare consumului uman sau poate duce la defrișări sau degradarea ecosistemului.

„Planul de acțiune pentru economia circulară identifică necesitatea de a aborda provocările emergente de durabilitate legate de aprovizionare, etichetare și utilizare a materialelor plastice bio, pe baza evaluării în care utilizarea materiei prime bio generează beneficii reale de mediu, mergând dincolo de reducerea utilizării. resurselor fosile”, spune CE în documentul său cadru de politică în domeniu. „Acest lucru înseamnă, de asemenea, să ne asigurăm că utilizarea materiei prime bio nu are impact negative asupra biodiversității, ecosistemelor sau utilizării terenurilor și apei. ”

Pentru a rezolva acest lucru, producătorii ar trebui să acorde prioritate utilizării deșeurilor organice și a subproduselor ca materie primă, se arată în documentul cadru. Și când acest lucru nu este posibil, biomasa trebuie creată într-un mod durabil.

„Deoarece consumatorii se așteaptă ca materialele plastice bio să fie cu adevărat durabile, ori de câte ori un produs este fabricat din conținut bio și poartă o mențiune privind conținutul bio, acesta trebuie să provină din biomasă din surse durabile. ”

Fără certificare

În prezent, nu există un conținut minim obligatoriu de produse biologice și nici o schemă de certificare agreată pentru ca un produs din plastic să fie etichetat drept „bio”.

Comisia Europeană dorește să schimbe această situație: atunci când comunică cu privire la conținutul bio, producătorii ar trebui să se refere la ponderea exactă și măsurabilă a conținutului de plastic bio din produs (de exemplu: „produsul conține 50% plastic bio).

Metodele pe bază de radiocarbon ar trebui să fie preferate pentru măsurarea conținutului bio.

Materiale plastice biodegradabile

CE spune că materialele plastice biodegradabile „ trebuie abordate cu prudență”.

Un grup de consilieri științifici a fost însărcinat să evalueze biodegradabilitatea materialelor plastice în mediul deschis – avizul rezultat ajungând până la a sugera limitarea utilizării materialelor plastice biodegradabile în mediul deschis „numai la aplicații specifice pentru care reducerea, reutilizarea sau reciclarea” nu sunt fezabile.

O mare parte din această îngrijorare provine din faptul că produsele ar putea ajunge în mediul nepotrivit în care se pot biodegrada.

O altă preocupare o reprezintă aditivii care sunt utilizați pentru fabricarea materialelor plastice biodegradabile și toxicitatea potențială a acestora – „o comparație cu materialele plastice convenționale indică faptul că materialele plastice biodegradabile pot fi la fel de toxice”.

Orice materiale plastice etichetate „biodegradabile” ar trebui să specifice exact în ce circumstanțe se vor biodegrada și în cât timp va dura, spune documentul cadru.

„Maselele plastice biodegradabile își au locul într-un viitor durabil, dar trebuie direcționate către aplicații specifice în care beneficiile lor de mediu și valoarea lor pentru economia circulară sunt dovedite. Maselele plastice biodegradabile nu ar trebui să ofere în niciun caz o licență pentru a produce n plus gunoi. De asemenea, ele trebuie să fie etichetate pentru a arăta cât timp va dura ca ele să se biodegradeze, în ce circumstanțe și în ce mediu.”

„Plasticul compostabil din punct de vedere industrial ar trebui să fie folosit numai atunci când are beneficii pentru mediu, nu afectează negativ calitatea compostului și atunci când există un sistem adecvat de colectare și tratare a deșeurilor biologice. Ambalajele compostabile industrial vor fi permise numai pentru aplicații precum pliculețele de ceai, capsulele de cafea cu filtru, autocolantele pentru fructe și legume și pungile de plastic foarte ușoare. Produsele trebuie să specifice întotdeauna că sunt certificate pentru compostare industrială, în conformitate cu standardele UE. ”

Asociația industriei: „Ne-am fi așteptat la un sprijin mai puternic”

European Bioplastics, care reprezintă interesele industriei europene a bioplasticului, afirmă că, din păcate, Comisia a ratat o oportunitate de a accepta pe deplin o „transformare necesară” către materia primă bio. Aceasta observă că problemele de durabilitate din jurul materialelor plastice bio sunt complexe – dar că propunerile UE de a acorda prioritate conținutului reciclat și reciclării pur și simplu nu sunt suficiente pentru a înlocui dependența de resursele fosile în ambalare.

„Apreciem apariția primul cadru politic cuprinzător al Comisiei privind materialele bioplastice inovatoare, recunoscând potențialul acestora de a oferi beneficii reale de mediu. EUBP salută în special susținerea de către Comisie a rolului important al ambalajelor din plastic compostabil în normele propuse privind ambalajele în atingerea obiectivelor ambițioase privind deșeurile și clima”, a spus Hasso von Pogrell, director general al EUBP, dar „cu toate acestea, ne-am fi așteptat la un sprijin mai puternic pentru utilizarea materiei prime bio” .

„Propunerea Comisiei de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) recunoaște contribuțiile materialelor plastice compostabile la creșterea volumelor și a calității deșeurilor biologice colectate separat și la reducerea contaminării fluxurilor de deșeuri (organice). Prin faptul că mai multe aplicații de ambalare sunt obligatorii pentru a fi compostabile în instalațiile de compostare industrială, inclusiv pliculețele de ceai, capsulele de cafea cu filtru, autocolantele pentru fructe și pungile din plastic foarte ușoare, Comisia face un prim pas în direcția cea bună. Din păcate, în comunicarea cu privire la cadrul de politică pentru materialele plastice biodegradabile și compostabile persistă câteva concepții greșite în ceea ce privește utilizarea terenurilor, metodele utilizate pentru evaluarea beneficiilor pentru mediu, presupusele riscuri de contaminare încrucișată a fluxurilor de deșeuri, precum precum și cu privire la biodegradabilitate în diferite medii, – care împiedică acceptarea de către CE pe deplin a trecerii la produse bio, fapt care ar permite Europei să-și reducă dependența de resursele fosile și să-și atingă obiectivele ambițioase privind clima și circularitatea.”

Propunerea Comisiei pentru PPWR nu merge până la promovarea conținutului bio, în egală măsură cu conținutul reciclat, prin obiective care să contribuie la asigurarea disponibilității materiei prime, la atingerea obiectivelor privind conținutul reciclat și la îndeplinirea cerințelor stricte pentru materialele sensibile la contact.

„Solicităm factorilor de decizie din UE să dea dovadă de mai multă ambiție și viziune clară în sprijinul lor politic pentru materialele plastice bio și compostabile, prin îmbunătățirea și clarificarea în continuare a propunerii, cu scopul de a sprijini în mod decisiv inovarea în sectorul materialelor durabile și al soluțiilor de ambalare, asigurându-se că investițiile, locurile de muncă și inovația rămân în Europa”, conchide von Pogrell.

Cadrul de politică al Comisiei Europene privind materialele plastice biodegradabile și compostabile va ghida viitoarele lucrări ale UE pe această problemă, de exemplu cerințele de proiectare ecologică pentru produse durabile, programele de finanțare și discuțiile internaționale.

Comisia încurajează cetățenii, autoritățile publice și întreprinderile să folosească acest cadru în deciziile lor de politică, de investiții sau de cumpărare.

Cadrul de politică al UE privind materialele plastice biodegradabile și compostabile poate fi găsit în întregime aici.

DIN ACEIAȘI CATEGORIE

Știrile ultimelor zile

ANPC avertizează: Cozonacii din supermarketuri au prea mulți aditivi

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a intensificat controalele privind siguranța alimentară în perioada premergătoare sărbătorilor pascale, cu accent...

UE simplifică regulamentul privind defrișarea: Costuri reduse cu 30% pentru companii

Comisia Europeană a anunțat o serie de modificări menite să simplifice Regulamentul Uniunii Europene privind Defrișarea (EUDR), reducând povara...

Medicamentele pentru slăbit GLP-1 ar putea depăși vânzările iPhone: un nou gigant al industriei farmaceutice prinde contur

Un nou raport publicat de Inițiativa pentru medicamente, acces și cunoștințe (I-MA) anunță o transformare spectaculoasă în industria farmaceutică:...

Schimbările climatice amenință jumătate din culturile agricole ale lumii: avertisment dur de la cercetătorii finlandezi

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Food arată că aproximativ 50 % din culturile agricole esențiale pentru...

Consiliul European convine asupra unor noi reguli pentru a combate practicile comerciale neloiale

Reprezentanții statelor membre europene s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni pentru a aproba planurile pentru un nou regulament care...

Fenomenul „stomacul de desert” explicat științific: de ce pofta de dulce persistă după masă

Oechipă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Cercetare a Metabolismului din Köln a făcut o descoperire revoluționară...

ROAJOBS 2025 – Evenimentul de recrutare dedicat exclusiv industriei alimentare și a suplimentelor, un real succes la Iași

U niversitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași a găzduit în ziua de 8 aprilie, cea...

Ciocolata vegană cucerește Europa: 5 motoare care propulsează noul val al gustului conștient

Piața ciocolatei vegane este într-o continuă expansiune, iar cifrele confirmă acest trend ascendent. În 2023, valoarea globală a acestui segment...

Tarifele impuse de SUA alimentează tensiunile comerciale: industria alimentară europeană reacționează dur

Anunțul președintelui american Donald Trump privind introducerea unor tarife...

Follow-up Workshop METROFOOD RO Evolve: Un nou pas spre un ecosistem alimentar digitalizat, 11 aprilie 2025

Astăzi, 11 aprilie 2025, proiectul METROFOOD RO Evolve a marcat o...

Nu judeca o carte după coperta ei – de ce nu toate PFAS sunt dăunătoare

Substanțele per- și polifluoroalchilate (PFAS), adesea etichetate ca „substanțe...

„Hrana ca medicament”: piață în plină expansiune și strategie de sănătate pentru viitor

Conceptul de „hrană ca medicament” se află în centrul unei revoluții în industria alimentară și sanitară, devenind tot mai...

Criza boabelor de cacao: Cum exploatarea ilegală a aurului amenință producția și prețurile

Sectorul producției boabelor de cacao se confruntă cu o criză majoră, determinată nu doar de schimbările climatice și bolile...

Eticheta „bogat în proteine” cucerește Europa: între marketing, sănătate și comportament de consum

Consumul de alimente bogate în proteine ​​a devenit un fenomen dominant în Europa, reflectând o schimbare profundă în preferințele...

Fedima oferă un grant de 20.000 euro pentru inițiative sustenabile în sectorul de panificație

Fedima, Federația Europeană a Producătorilor de Ingrediente pentru Panificație, Patiserie și Cofetărie, anunță lansarea programului de granturi în valoare...

Oportunități de carieră cu gust de succes la ROAJOBS 2025 – alături de Bimbo România

Pe 8 aprilie 2025, la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, te așteptăm la...

Carnea de dinozaur cultivată ajunge în supermarketurile din Europa: între inovație alimentară și controverse etice

O premieră mondială în domeniul tehnologiei alimentare stârnește uimire și dezbateri aprinse: carnea de dinozaur cultivată în laborator a...

Studiu de ultimă oră: sucraloza, îndulcitorul artificial folosit pe scară largă, ar putea stimula pofta de mâncare

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Metabolism trage un semnal de alarmă în legătură cu unul dintre cei...

Proiectul ANPC privind vizualizarea adaosului comercial la raft provoacă reacții dure din partea mediului de afaceri și al instituțiilor europene.

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), aflată în prezent în consultare publică, prevede obligativitatea comercianților de a afișa...

ROAJOBS 2025: Hub de oportunități pentru studenți și specialiști în industria alimentară – 8 aprilie 2025 | Universitatea Științele Vieții Iași, Aula Magna “Haralamb...

Profesioniștii, studenții și absolvenții din industria alimentară au oportunitatea de a accesa oferte de carieră relevante și de a...

Adunarea Generală Anuală ROMPAN: provocări și perspective pentru industria de morărit, panificație și produse făinoase

Echipa RO.aliment a participat în ziua de 27 martie la Adunarea Generală Anuală a Patronatului Român din Industria de...

Certificările RSPO: o sabie cu două tăișuri. Un nou studiu ridică semne de întrebare asupra impactului certificării

Certificarea RSPO (Roundtable on Sustainable Palm Oil) este considerată un reper în industria uleiului de palmier, vizând promovarea sustenabilității...

Nestlé și Lidl rămân fidele sistemului Nutri-Score, în ciuda retragerii sprijinului Comisiei Europene

Nestlé și Lidl, două dintre cele mai influente companii din industria alimentară europeană, și-au reafirmat angajamentul față de utilizarea...

Lidl România continuă expansiunea pe plan local prin deschiderea a două noi magazine

Lidl continuă investițiile pe plan local prin deschiderea a două noi magazine, în municipiul Iași și în comuna Berceni,...

Cum tehnologia transformă sănătatea „invizibilă” în noul standard alimentar

Într-un context global în care consumatorii devin tot mai atenți la ceea ce pun în farfurie, dar fără să...

Succesul pe piața GLP-1 creează oportunități majore pentru F&B

Industria alimentară este forțată să se reinventeze. Ce vor mănânca foștii și actualii utilizatori de GLP1? Piața GLP-1, medicament folosit...

Safir caută profesioniști pasionați la ROAJOBS 2025: Oportunități de carieră în industria alimentară

ROAJOBS 2025, evenimentul dedicat carierelor în industria alimentară și a suplimentelor, organizat la Universitatea de Științele Vieții din Iași,...

Industria alimentară, în vizorul hackerilor: Securitatea cibernetică devine o urgență ignorată

Atacurile cibernetice asupra industriei alimentare și a băuturilor (F&B) sunt în creștere, iar specialiștii avertizează că sectorul devine tot...

Știrile zileiNEWS
RO.aliment vă recomandă