facebook
Home Ambalaje Eșec total sau mină de aur? SGR este bun pentru … RetuRO

Eșec total sau mină de aur? SGR este bun pentru … RetuRO

0
303
pet

website builder

Din 2018 se vorbea despre introducerea sistemului de garanție-returnare (SGR). În 2020, Mircea Fechet, pe atunci ministru al mediului spunea că este nevoie de 18 luni pentru implementare. La patru ani distanță, același Mircea Fechet spune că timpul de implementare pentru acest program nu a fost suficient. Drept urmare, propune o nouă amânare, până la finalul anului.

Consumatorul, profund amețit de așa zisele proceduri de reciclare ale sistemului de garanție-returnare (SGR) nu mai înțelege nimic din „regulile” stabilite de aceia care gestionează SGR.

Deși merge la punctele de reciclare din marile magazine cu PET-urile cu sticlele sau dozele pe care ar vrea să le lase acolo și să-și recupereze garanția, când ajunge la punctele de reciclare de lângă marile magazine se trezește că nu pentru toate recipientele aduse primește înapoi garanția. Acolo el află că acea garanție este primită doar în cazul în care pe eticheta ambalajului apare un anumit semn, aproape invizibil însă, având în vedere dimensiunea acestuia. Pe materialele promoționale ale RetuRO acest semn este mult mai mare (raportat la mărimea sticlei/PET-ului dat ca exemplu în respectivele materiale).

Acolo, la punctele de reciclare, consumatorul află că sunt recipiente care au acel semn și pentru care primesc garanția, dar află și că sunt alte receipiente puse în vânzare înainte de demararea programului SGR, fără acel semn, și pentru care nu primesc decât cel mult o reducere, spre exemplu, de 10% la mâncarea pentru câini (și ce facem cu un astfel de beneficiu dacă nu deținem un animal de companie?).

Mai există însă și un al treilea tip de recipiente: deși au fost puse în vânzare după intrarea în vigoare a SGR, nu se poate primi garanția pe ele deoarece producătorul nu a avut timp să își schimbe eticheta și să inscripționeze ambalajul cu acel semn minuscul care îi dă dreptul consumatorului de a-și revendica garanția.

Avantaj RetuRO. Pierderi la producători și consumatori

Drept urmare, în prima lună de aplicare a programului (ianuarie 2024), rata de reciclare a fost cu puțin peste 1%, în condițiile în care ținta de reciclare stabilită pentru anul 2024 este de 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal. Au fost comercializate peste 178 de milioane de recipiente și s-au întors în centrele de colectare circa 2,24 milioane recipiente. Practic 176 milioane de ambalaje nu au fost recuperate, dar consumatorul a plătit garanția pentru acestea. La 0,5 lei pentru fiecare ambalaj comercializat, dar nereturnat se ajunge la un câștig la nivel de sector de 88 de milioane lei, bani care au rămas în prima lună, în „buzunarul” comercianților. De fapt, în cazul comercianților putem vorbi doar de o îmbunătățire a fluxului de numerar, în condițiile în care acești bani trebuie plătiți producătorului. Dar și producătorul trebuie să plătească acești bani către administratorul SGR (RetuRO), astfel că, firma respectivă se trezește dintr-o dată cu un plus semnificativ în contabilitate, în materie de fonduri.

În luna februarie 2024, câștigul RetuRO a fost și mai consistent: din 290 de milioane de recipiente s-au întors în centrele de colectare circa 21 de milioane (rata de reciclare de 7,2%). Prin urmare, suma de bani rămasă de pe urma colectării garanției a fost în februarie 2024, de aproape 135 de milioane de lei. Deci, a doua lună a fost chiar mai profitabilă pentru administratorl SGR, care mai încasează de la producători și un comision de administrare a sistemului.

În aceste condiții ne întrebăm însă, care este interesul administratorului SGR ca totul să meargă cum trebuie, dacă de fapt, din faptul că sistemul este nefuncțional se câștigă atât de mulți bani?

De ce RetuRO este o societate comercială și nu o organizație non-profit?

Producătorii amenință cu procese

Introducerea SGR i-a nemulțumit pe producători care acuză faptul că sistemul este nefuncțional. Romaqua Group, cel mai mare producător de băuturi, a cerut în instanță suspendarea SGR. Compania reclamă că sistemul, a cărui lansare a fost amânată în mai multe rânduri este nefuncțional. Iar acest lucru generează costuri suplimentare, care se reflectă în prețul produsului la raft.

Ministerul Mediului a avut la dispoziție patru ani să pună la punct legislația și să elaboreze un sistem funcțional. Nu a reușit să o facă, totul fiind lăsat pe ultima sută de metri. Acum producătorii vorbesc despre o improvizație.

România are nevoie de un astfel de proiect, dar nu în această formă, nu o improvizație. Am semnalat anul trecut toate problemele SGR, prin multe mail-uri, atât către RetuRO, cât și Ministerului Mediului, fără niciun răspuns. Noi suntem deschiși la dialog, dar ca să venim la dialog, trebuie să ne cheme cineva. Iar ei nici măcar nu răspund la mail. Nici dezbatere publică nu a fost“, a explicat președinte Patronatului din industria apelor minerale APEMIN, Radu Lăzăroiu, director general al Romaqua Group.

Ce reclamă Romaqua în proces

Romaqua, reclamă mai multe aspecte pe care nu le consideră în regulă în SGR. Primul ar fi că RetuRO, adminstratorul sistemului este o societate comercială ce urmărește obținerea de profit. Conform ghidului CE, ar fi trebuie să fie o organizație nonprofit, independentă. Mai mult, în acționariat se regăsesc toți marii concurenți ai companiei.

Un alt aspect este legat de infrastructura de colectare dezvoltată de Ministerul Mediului. La începutul lui februarie a fost inaugurat al doilea centru de numărare şi sortare a deşeurilor colectate prin SGR. Acesta funcționează la sub 20% din capacitatea promisă de 17 centre. Lipsa centrelor face ca ambalajele coletate să fie transportate sute de kilometri.

În plus, legislația prevede că ambalajele trebuie returnate întregi, nu compactate, iar acest lucru crește volumul încărcăturilor și duce la un număr mai mare de transporturi. Cum, în prezent, funcționează doar centrele din Bonțida-Cluj, și Giarmata-Timiș, costurile sunt considerabile pentru localitățile din sudul și sud-estul țării.

O nouă amânare?

În aceste condiții, Ministrul Mediului propune un proiect de act normativ prin care să amâne implementarea SGR până la finalul anului. Potrivit notei de fundamentare ce însoțește documentul, inițiat de Mircea Fechet introducerea programului riscă să destabilizeze economia. România a avut însă la dispoziție mai bine de patru ani să implementeze SGR.

Având în vedere multiplele solicitări de anulare/modificare a dispozițiilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, astfel cum acestea au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 1075/2023, venite din partea operatorilor economici, se impune introducerea unui termen rezonabil de introducere pe piață și comercializare a produselor în ambalaje fără marcaj SGR, adaptat la realitățile economice și la dinamica relațiilor de afaceri din societate”, se arată în nota de fundamentare.

Amânarea a fost cerută din cauza complexității sistemului și a dificultăților pe care le întâmpină operatorii economici de a se conforma noilor reguli. Toate acestea au fost semnalate Ministerului Mediului care a decis modificarea termenului propus prin Hotărârea Guvernului nr. 1075/2023. Scopul este de a nu „destabiliza întreaga economie națională”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Astfel, stocurile de băuturi vor putea fi introduse pe piață, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 31 decembrie 2024, dată după care introducerea acestora pe piața națională, respectiv comercializarea lor este interzisă”, mai arată ministerul.