În 2021, Uniunea Europeană a deschis o investigație oficială asupra Mondelēz International pentru că ar fi restricționat comerțul paralel. Ce este comerțul paralel? Și cum poate dăuna concurenței?
În 2021, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că firma americană Mondelēz International ar fi blocat comerțul transfrontalier, deschizând o investigație antitrust. Ancheta se referă la posibilitatea ca dulciurile comercializate de gigantul alimentar să fi fost supuse unor restricții legate de așa-numitul „comerț paralel”, prin care produsele pot fi vândute la prețuri mai mici, deoarece au fost aduse din țări în care costă mai puțin.
Despre ce este ancheta?
UE a declarat ziarul britanic Financial Times, că acum găsit probe împotriva Mondelēz și intenționează să-i dea în judecată pentru o sumă semnificativă de bani. Potrivit acesteia, UE va ordona Mondelēz să înceteze blocarea comerțului transfrontalier, deoarece acest lucru are potențialul de a dăuna consumatorilor într-un moment în care inflația este ridicată.
„Investigația a vizat acuzațiile conform cărora Mondelēz a restrâns concurența pe o serie de piețe naționale pentru ciocolată, biscuiți și cafea prin împiedicarea circulației transfrontaliere a acestor produse între statele membre ale UE”, a declarat pentru FoodNavigator, Kate Newman, partener și șef al concurenței la firma de avocatură Mills & Reeve.
Newman a subliniat că ea nu este implicată în anchetă și are acces doar la informații disponibile publicului.
„Informațiile disponibile public indică faptul că, la acest moment, Comisia Europeană a verificat dacă Mondelēz a „divizat” piața unică prin practici unilaterale, precum și prin acorduri.”
Restricțiile privind comerțul paralel sunt una dintre principalele preocupări din spatele anchetei.
„„Comerțul paralel” este cazul în care comerțul cu produse are loc în afara sistemului oficial de distribuție instituit de o anumită firmă; respectiv comercianții paraleli cumpără produse în țările în care sunt vândute la prețuri mai mici și le vând în țări cu prețuri mari. Fluxul de produse astfel creat se numește comerț paralel. Comerțul paralel este o formă legală de comerț cu mărfuri între statele membre, bazată pe principiul liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței interne”, a explicat Jessica Burt, avocat pe sectorul alimentar la Mills & Reeve. Burt a mai subliniat că nu este implicată în anchetă.
Restricțiile privind comerțul paralel sunt interzise de UE în temeiul articolului 101 TFUE, care împiedică acordurile sau cartelurile care ar putea perturba concurența în cadrul pieței interne. Cu toate acestea, Burt a subliniat că fiecare caz este diferit.
„Este important de subliniat faptul că legislația UE în domeniul concurenței necesită o evaluare individuală și va trebui să țină seama de circumstanțele specifice fiecărui caz. Multe mărfuri vândute de comercianți paraleli din UE vând cu amănuntul la același preț ca și bunurile vândute prin canalele stabilite. Acest lucru se datorează faptului că orice avantaj de preț este adesea luat de comerciantul paralel sau de comerciant cu amănuntul ca profit suplimentar.”
Informațiile disponibile public sugerează că Mondelēz, de exemplu, ar fi posibil să fi refuzat să aprovizioneze anumiți comercianți cu scopul de a restricționa importurile pe anumite piețe și ar fi posibil să fi încheiat acorduri cu anumiți clienți pentru a nu se implica în comerț paralel, în schimbul plăților sau a altor forme de compensare și ar fi posibil să fi redus comerțul paralel prin acorduri care cresc prețurile sau limitează volumele, în special pentru clienții care comercializează produse în statele membre.
Comerțul paralel este bun pentru concurență, potrivit lui Newman. „Comerțul paralel aduce beneficii concurenței, deoarece clienții pot achiziționa produse pe piața internă a UE, unde prețurile sunt mai mici și le pot furniza piețelor unde prețurile sunt mai mari, ceea ce duce la reducerea prețurilor. Măsurile care restrâng comerțul paralel pot dăuna concurenței, prin izolarea unor piețe specifice și permițând furnizorului de produse să perceapă prețuri mai mari, în detrimentul consumatorilor. Restricțiile la comerțul paralel pot însemna, de asemenea, că consumatorii nu pot accesa o varietate de produse.”
Etichetele de pe ambalaj în mai multe limbi
Ancheta ia în considerare, de asemenea, dacă limbile folosite în transmiterea informațiilor cuprinse pe etichetele de pe ambalaje ar restricționa țările în care produsele ar putea fi vândute. Ea a analizat „posibilele restricții provenind din limbile folosite pe ambalaje fie unilateral, fie prin acorduri cu comercianții, creând astfel fricțiuni privind vânzările către anumite state membre ale UE”, potrivit site-ului web al Comisiei Europene.
Limbile folosite la etichetele de ambalaj trebuie să apară într-o formă ușor de înțeles de către consumatorii din statele membre în care alimentele sunt comercializate, potrivit lui Burt.
„Prevederea nu restricționează informațiile care apar într-una sau mai multe limbi atâta timp cât informațiile obligatorii (adică numele, ingredientele/alergenii, informațiile nutriționale, numele și adresa producătorului de alimente, data expirării sau cel mai bine „consumul înainte de”, condițiile de depozitare și instrucțiunile de utilizare, acolo unde este necesar etc), sunt vizibile, lizibile și în formatul cerut. Acest lucru poate fi uneori destul de dificil de realizat, acolo unde există spațiu limitat de etichetare și sunt necesare un număr de limbi diferite, de exemplu dacă un singur SKU trebuie furnizat într-un număr de state membre diferite.”
Mondelēz International însăși a răspuns. „Confirmăm că în 2021, Comisia Europeană a inițiat oficial o anchetă împotriva Mondelēz International cu privire la presupuse încălcări ale dreptului concurenței al Uniunii Europene. Cooperăm cu ancheta și ne angajăm cu Comisia Europeană în efortul de a ajunge la o soluție la această problemă. Nu putem comenta în continuare cu privire la o procedură legală în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru FoodNavigator.
