Home Ambalaje Etichetare 9 septembrie: Conform hotararii CJUE, Croatia isi poate vinde stocurile cu denumirea...

9 septembrie: Conform hotararii CJUE, Croatia isi poate vinde stocurile cu denumirea vinicolă „Teran”

0

În Hotărârea Slovenia/Comisia (T-626/17), pronunțată la 9 septembrie 2020, Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunea Sloveniei având ca obiect anularea regulamentul delegat (UE) 2017/1353 (denumit în continuare „regulamentul atacat”), în temeiul căruia denumirea „Teran” poate fi menționată, în condiții stricte, ca soi de struguri de vin pe eticheta vinurilor produse în Croația.

Acțiunea privea denumirea vinicolă „Teran”, utilizată atât în Slovenia, cât și în Croația. Din momentul aderării Sloveniei la Uniunea Europeană, acest nume putea figura pe eticheta anumitor vinuri slovene.

Era vorba, într-o primă etapă, despre o mențiune tradițională suplimentară asociată vinului de Kras ca „vin de calitate produs în regiuni determinate”. Ulterior, denumirea a fost recunoscută ca denumire de origine protejată (DOP).

Întrucât denumirea soiului de struguri de vin „Teran” este de asemenea utilizată în Croația, Croația și-a exprimat, înainte de aderarea sa la Uniune, îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a putea continua să utilizeze această denumire pentru etichetarea vinurilor sale după aderarea sa, ca urmare a protecției acordate deja denumirii slovene.

După această aderare, Comisia Europeană a încercat să găsească o soluție negociată între Croația și Slovenia, fără succes. În final, la aproape patru ani după aderarea Croației la Uniune, Comisia a utilizat împuternicirea sa de a adopta o derogare în materie de etichetare pentru a permite DOP și practicilor existente în materie de etichetare să coexiste în mod pașnic din momentul în care o DOP este înregistrată sau aplicabilă.

Ea a adoptat astfel regulamentul atacat pentru a include denumirea „Teran” în lista din anexa XV la Regulamentul nr. 607/2009, care conținea lista soiurilor de struguri de vin care conțineau sau constau într-o DOP sau o indicație geografică protejată care putea, cu titlu derogatoriu, să figureze pe eticheta vinurilor. Comisia a adoptat regulamentul atacat cu efect retroactiv de la data aderării Croației la Uniune la 1 iulie 2013.

În temeiul articolului 2 din regulamentul atacat, vinurile croate care poartă DOP croată „Hrvatska Istra” produse înainte de intrarea în vigoare a regulamentului atacat pot continua să fie comercializate până la epuizarea stocurilor.

În plus, din regulamentul atacat reiese că denumirea „Teran” poate fi menționată ca soi cu struguri de vin pe eticheta vinurilor produse în Croația, dar numai pentru denumirea de origine „Hrvatska Istra” și cu condiția ca „Hrvatska Istra” și „Teran” să apară în același câmp vizual și ca denumirea „Teran” să apară cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru „Hrvatska Istra”.

În susținerea acțiunii formulate, Slovenia a invocat în printre altele, având în vedere efectul retroactiv al regulamentului atacat, motive întemeiate pe încălcarea articolului 100 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1308/2013, care constituie temeiul juridic al regulamentului atacat, și pe o încălcare a principiilor securității juridice și protecției încrederii legitime.

În primul rând, în ceea ce privește obiectivul urmărit de regulamentul atacat, Tribunalul a constatat că acesta urmărea să protejeze practicile legale de etichetare existente în Croația la 30 iunie 2013 și să soluționeze conflictul dintre aceste practici și protecția DOP slovene „Teran”. Prin urmare, acesta urmărea un obiectiv de interes general care necesita acordarea unui efect retroactiv.

Astfel, Comisia nu putea să adopte regulamentul atacat înainte de data aderării Croației la Uniune și trebuia să se raporteze la momentul acestei aderări pentru a aprecia existența unor practici de etichetare specifice.

Pe de altă parte, aceasta a putut, în mod legitim, să încerce să caute o soluție negociată între cele două state, ținând seama de caracterul sensibil al chestiunii. În sfârșit, Tribunalul a subliniat că un astfel de efect retroactiv se impunea ca urmare a necesarei continuități a practicilor legale în materie de etichetare.

În al doilea rând, Tribunalul a verificat dacă Comisia a determinat producătorii de vinuri slovene să nutrească speranțe întemeiate potrivit cărora Republicii Croația nu i-ar fi acordată nicio derogare cu efect retroactiv în ceea ce privește mențiunea denumirii „Teran” pe eticheta vinurilor produse pe teritoriul său.

După o analiză a împrejurărilor în cauză, el a constatat că nu se poate concluziona cum că Comisia ar fi dat asigurări precise, necondiționate și concordante. Acesta a amintit că se impunea acordarea unui efect retroactiv regulamentului atacat, având în vedere împrejurările speței.

Potrivit Tribunalului, Slovenia nu a demonstrat că amploarea și modalitățile efectului retroactiv ale regulamentului atacat au adus atingere încrederii legitime a producătorilor de vinuri slovene.


Sursa: Curia Europa

Skip to toolbar