In toiul acuzatiilor legate de conflicte de interese si al lobby-ului acerb al industriei, Franta va testa patru tipuri etichete nutritionale diferite, pentru o perioada de proba, pentru a vedea care este tipul de etichetare care este cel mai eficient in incurajarea alegerii alimentelor sanatoase.
Va introduce si România un astfel de sistem in viitorul apropiat? Si ce ar presupune o astfel de masura.
Un total de doua milioane de etichete vor fi utilizate la inscriptionarea produselor, in 40 de supermarket-uri participante: Casino, Carrefour Market si Simply Market, in patru regiuni (Ile-de-France, Normandia, Hauts-de-France si Auvergne-Rhône-Alpes) pentru o perioada de 10 saptamâni. Pizza, produsele de patiserie, gemurile, produsele tartinabile si pâinea se numara printre articolele comercializabile care vor primi una dintre cele patru tipuri de etichete nutritionale testate: SENS, NutriScore, Nutri-Repère si Semafor (a se vedea mai jos descrierea vizuala a fiecaruia).
Un raport de evaluare a eficacitatii celor patru sisteme va fi realizat, cel mai devreme, pâna la sfârsitul anului si va fi prezentat ministrului sanatatii Marisol Touraine, moment in care guvernul va decide care tip ar trebui sa fie adoptat ca eticheta nutritionala oficiala a tarii.
Totusi utilizarea sistemului ales va fi voluntara in conditiile in care reglementarile UE interzic etichetarea obligatorie a produselor alimentare in statele membre.
”Lobbying”
“Pentru a testa aceste etichete in rândul consumatorilor, se va realiza un experiment in conditii reale, cu alte cuvinte, in mai multe supermarket-uri,” a declarat Ministerul Afacerilor Sociale si Sanatatii. ”Obiectivul: Sa se determine cu precizie ce sistem este cel mai eficient din punct de vedere al comportamentului de cumparare, pe baza unui protocol de cercetare stabilit de catre un comitet stiintific independent”.
Durata perioadei de proba in sine este rezultatul obiectiilor venite din industria alimentara legate de etichetarea de tip NutriScore in cinci culori. Doua comisii au fost create pentru a monitoriza eficacitatea celor patru sisteme, dar conform unei investigatii a reporterilor de la Le Monde, impartialitatea lor este discutabila.
Comitetul de avizare este condus, in comun de Benoit Vallet si Christian Babusiaux. Babusiaux este si presedinte al FFA, o organizatie finantata de industrie legata de subiectul sanatatii produselor alimentare.
Comitetul stiintific este alcatuit din 10 membri, dintre care sase au legaturi cu Nestlé si Danone, in conditiile in care Le Monde afirma ca ceilalti membri nu au divulgat informatiile despre conflictele de interese in care se afla.
Intre timp, in conformitate cu Mediapart, reprezentantii industriei alimentare au trimis o scrisoare ministrului agriculturii, Stéphane Le Foll, indemnându-l sa “puna capat” unui studiu efectuat de catre Hercberg care isi propune sa demonstreze modul in care functioneaza modul sau de etichetare, in cinci culori. Hercberg a declarat pentru AFP: “Aceasta incercare de a interfera cu cercetarea publica este necrezut si socanta”. Atunci când a fost intrebata de AFP, despre subiect, asociatia retailerilor DGF a declarat ca a incercat sa opreasca “o comunicare de marketing, care risca sa denatureze rezultatele experimentului”
Candidatii
NutriScore
Dezvoltat de epidemiologul Serge Hercberg, PNNS in 2014 si agreat de Consiliul Superior de Sanatate Publica (Haut conseil de la Santé publique sau HCSP) anul trecut, presupune ca un produs alimentar sa poarte una dintre cele cinci optiuni de mai sus. El a fost criticat de industria alimentara, pentru ca, potrivit ANIA: “Dieta echilibrata a unui individ nu poate fi redusa la un autocolant colorat de pe un produs. Aceste sisteme de notare nutritionale stigmatizeaza pe nedrept alimente, deoarece se bazeaza pe calcule teoretice, tinând seama de 100 g de produs, fara a avea in vedere consumul real al consumatorilor”.
Dar o petitie formulata pe change.org care a atras aproape un sfert de milion de semnaturi pâna in prezent, invita guvernul francez sa adopte acest sistem, sustinând ca este cel mai usor de inteles si mai precis. Ea citeaza cercetari stiintifice care sugereaza ca NutriScore cu cele cinci culori este usor de inteles de catre consumatorii, “de risc”cum ar fi cei din grupurile socio-economice cu venituri reduse si persoanele in vârsta.
SENS
Creat de DGF, eticheta SENS sfatuieste consumatorii cât de des ar trebui sa manânce anumite produse: foarte des; de multe ori; moderat; in mod regulat, in cantitati mici; sau, ocazional, in cantitati mici. Sistemul a fost criticata de Foodwatch. “El nu are nici o lumina rosie, ceea ce inseamna ca toate produsele alimentare sunt mai mult sau mai putin sanatoase. In loc de a informa, sugereaza frecvente de consum pentru produsele prelucrate,”, a precizat organizatia intr-o declaratie in limba franceza.
Semafor
Lansat de Food Standards Agency din Marea Britanie, a fost larg adoptat de producatorii si comerciantii cu amanuntul din Marea Britanie, dar nu este iubit de toti. Alte tari din Europa spun ca sistemul discrimineaza pe nedrept anumite alimente care sunt bogate in sare, grasimi sau zahar, dar care sunt consumate in mod traditional, in cantitati mici, cum ar fi parmezanul, si s-a pus la indoiala legalitatea acestuia in raport cu reglementarile existente in piata comuna a UE. Sistemul este insa agreat de catre Foodwatch. Directorul autoritatii de reglementare in domeniu, din Franta Ingrid Kragl a spus pentru FoodNavigator ca : “Noi preferam sistemul semafor din Marea Britanie pentru ca este simplu si clar”
Nutri-Repère
Organizatia franceza de lobby pentru industria alimentara, ANIA si-a creat propriul sistem de etichetare Nutri – Repère, pe baza dozele zilnice recomandate, si care desfiinteaza culorile complet. ANIA spune ca furnizeaza cele mai obiective informatii pentru consumatori.
Lipsa de actiune a UE
Intre timp, Uniunea Europeana, de mai bine de un deceniu, declara ca are in vedere introducerea unor sisteme de profiluri de nutrienti, dar nu a facut pasi concreti in realizarea efectiva: a unor sisteme de etichetare corespunzatoare; in stabilirea pragurilor de nutrienti pentru produsele care fac mentiunile de sanatate sau daca anumite alimente, cum ar fi brânza, aliment bogat in grasimi sau fructoza din sucul de portocale ar putea fi obiectul unor exceptii de la o astfel de reglementare. Incepând cu luna aprilie a acestui an, UE se afla chiar mai departe de realizarea unui astfel de obiectiv, decât la inceput, in conditiile in care deputatii europeni au votat impotriva introducerii unor astfel de sisteme de etichetare, invocând probleme in punerea lor in aplicare, precum si posibile denaturari ale pietei.
Va introduce si România un astfel de sistem in viitorul apropiat? Si ce ar presupune o astfel de masura. Cum ar interfera ea cu legislatia europeana?
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de alimente si de suplimente din România, interesati sa afle raspunsuri la aceste intrebari, revista RO.aliment in parteneriat cu IBA Bucuresti organizeaza in premiera nationala seminarul – “ESE – Etichetare. Siguranta. Etica Alimentara”, care se va desfasura la Bucuresti in perioada 9-10 noiembrie 2016. Informatia va fi furnizata de surse de prima mâna, respectiv specialisti in domeniu si autoritati implicate in aplicarea sa (reprezentantii autoritatilor de control: ANPC, ANSVSA, Ministerul Sanatatii, dar si consultanti in etichetare, precum si reprezentanti ai consumatorilor, adica ai ONG-urilor de profil).
Parteneri principali: IBA si Euro Consultants/ NFS International.
Mai multe informatii despre eveniment si despre posibilitatea de participare la acesta pot fi obtinute accesand http://www.roaliment.ro/actualitate/ese-etichetare-siguranta-etica-un-seminar-unic-premiera-nationala/ sau de la 004.031.436.41.91, 004.0744.162.991, sau office@roaliment.ro.
