facebook
Monday, February 10, 2025
AmbalajeEtichetareEtichetarea obligatorie poate determina schimbarea sistemului alimentar?

Etichetarea obligatorie poate determina schimbarea sistemului alimentar?

-

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Cum pot etichetele de durabilitate obligatorii să zdruncine producția de alimente? Cerințele îmbunătățite de etichetare a alimentelor le-ar da putere consumatorilor să „repare” sistemul alimentar?

Etichetarea este o pârghie „slabă”, dar este și „cel mai mic numitor comun” pentru a determina schimbarea, se arată într-un articol apărut pe website-ul FoodNavigator.

Sistemul alimentar este responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. La nivel global, 70% din resursele de apă dulce sunt utilizate în agricultură. O treime din solurile pământului nu mai sunt productive și 75% din diversitatea culturilor a fost deja pierdută.

În acest context, consumatorii doresc să vadă o schimbare fundamentală în modul în care funcționează sistemul alimentar. Conform studiilor de piață realizate de Nature Friendly Farming Network, 60% dintre cumpărători deja caută detalii legate de metoda de producție pe ambalaj, în timp ce 97% doresc o etichetare mai clară pentru ai ajuta să facă „alegeri pozitive“ și 99% spun că doresc ca alegerile lor să-i sprijine pe agricultori în menținerea biodiversității și în limitarea schimbărilor climatice.

Poate etichetarea într-adevăr să conducă la transformarea sistemului alimentar?

Profesorul Tim Lang de la City University a declarat la Oxford Farming Conference din acest an că etichetarea obligatorie este cea mai „slabă” măsură de politică disponibilă pentru a sprijini tranziția către un sistem alimentar mai puțin dăunător.

„De ce vorbim despre cea mai slabă dintre intervențiile politice, care este etichetarea? Oamenii nu le folosesc de cele mai multe ori, decât dacă au un copil sau au suferit un infarct. Atunci oamenii devin cu adevărat interesați. Este aceasta calea de urmat pentru a schimba sistemul alimentar? ”

Răspunsul, potrivit profesorului Lang, este „nu”. Cu toate acestea, a continuat el, etichetele obligatorii ar putea fi „utile chiar acum”, deoarece Marea Britanie, de exemplu, are ocazia de a profita de Brexit (pe care el l-a caracterizat drept „o glumă de concurență”) pentru „a se familiariza cu etichetarea”.

Descriind etichetarea drept „cel mai mic numitor comun”, expertul în politici alimentare a insistat asupra faptului că este nevoie urgentă de o abordare cuprinzătoare a etichetelor obligatorii care să includă o serie de aspecte, de la bunăstarea animalelor la impactul social și de mediu.

„Etichetarea cu mai multe criterii pentru alimente sau slăbire”, a spus el audienței evenimentului digital.

În schimb, fermierul Martin Lines este mai optimist șicrede că, clienții (consumatorii) pot fi împuterniciți să schimbe sistemul de producție alimentară. Președintele Nature Friendly Farming Network a arătat că primește în mod regulat solicitări de la consumatori care îl întreabă cum pot achiziționa produse sustenabile din cadrul rețelei. „Ei recunosc că fermierii fac lucruri grozave și ei vor să sprijine asta”, a sugerat el.

Actualul amestec de sisteme de etichetare diferite – dintre care niciunul nu este obligatoriu – dezamăgește această bază de consumatori implicați, iar încrederea este din ce în ce mai mult o problemă. „Consumatorul este atât de confuz în acest moment. Și există atât de multă comunicare pe alimentele verzi. Și multe altele urmează în acest domeniu”, a avertizat Lines.

„Știm că etichetarea alimentelor poate aduce cu adevărat schimbări pozitive. Oferă fermierilor recunoașterea produsului, oferă o oportunitate de marketing și construiește încrederea consumatorilor, care trebuie să ne reconecteze cu alegerile lor alimentare. Indiferent de ceea ce vor să mănânce, trebuie să înțeleagă unde este produs alimentul, cum este produs, ce ingrediente are, ce efecte are acest lucru asupra mediului și peisajului. Este pozitiv pentru biodiversitate, carbon sau economiile rurale? ”

Etichetare pentru a depăși decalajul valoare-acțiune?

În timp ce consumatorii spun că sunt interesați de probleme precum bunăstarea animalelor, consilierul pentru politici Defra, Hannah Jordan, a spus că acest lucru nu se traduce întotdeauna în acțiune. „Consumatorii spun în mod constant că le pasă de bunăstare și de mediu, dar acest lucru nu se traduce întotdeauna prin acțiunile lor de cumpărare, iar acesta este decalajul dintre acțiunile valorice. Alți factori intră în joc și sunt implicate compromisuri atunci când consumatorii aleg lucrurile din magazin. Destul de des, prețul, calitatea sau dimensiunea pachetului sunt motivări mai importante înainte de a ajunge la lucruri precum bunăstarea animalelor”, a observat ea.

Jordan a sugerat că situația ar putea fi caracterizată ca un „eșec al pieței”, deoarece accesul restricționat la informații privind amprenta de mediu a producției alimentare înseamnă că este imposibil să se creeze „cerere clară și consecventă” pentru alimente sustenabile, deoarece, în prezent, „nu știi care este cererea”.

„Fermierii care optează pentru sisteme de bunăstare ridicată sau care oferă beneficii pentru mediu nu primesc întotdeauna o primă sau o recompensă pentru produsele lor. De fapt, este foarte dificil pentru ei să se identifice [în fața] consumatorului”, a sugerat Jordan, adăugând că „o reglementare mai strictă a terminologiei” pentru afirmații precum „hrănit cu iarbă” sau „natural” ar putea avea un rol în acest sens.

Alegerile sustenabile mai accesibile prin ajustări ale mediului alimentar se pot realiza prin etichetare obligatorie, precum în cazul etichetării ouălor, de exemplu.

„ Etichetarea obligatorie a fost un factor crucial pentru creșterea vânzării ouălor provenite de la păsări ce beneficiau de o bunăstare ridicată”, a spus ea, remarcând că prețul a scăzut pe măsură ce acestea au devenit mai populare, iar consumatorii puteau înțelege un sistem simplu de clasificare de la baterie, la hambar, la crescătorie în aer liber până la organic. Supermarketurile, a continuat ea, „nu au vrut să fie văzute că promovează” sisteme de bunăstare mai scăzută și și-au ajustat strategiile de stabilire a prețurilor în consecință.

„Decalajul dintre acțiunile valorice ar putea fi redus prin crearea unui mediu alimentar care să faciliteze alegerea consumatorilor de produse care se potrivesc cu valorile lor. Acest lucru ar putea stimula comercianții cu amănuntul să sporească disponibilitatea, accesibilitatea sau oportunitatea”, a spus reprezentantul Defra.

Lines au fost de acord că scăderea cererii de ouă din baterie este un prim exemplu al influenței pe care o poate exercita etichetarea obligatorie. „Știm că un sistem de etichetare obligatoriu a condus la schimbări pozitive. A redus piața pentru sistemul creșterii păsărilor în cuști, despre care consumatorul a recunoscut că nu este cel mai bun pentru bunăstarea animalelor și a mutat opțiunea de cumpărare. Acest lucru ne-a permis, de asemenea, ca fermieri și public, să punem presiune asupra lanțurilor de aprovizionare pentru a-și intensifica acțiunile. Și rezultatele s-au văzut la raft. ”

Combaterea „greenwashing”-ului cu informații credibile

Pe măsură ce standardele de producție mai ridicate devin un subiect de discuție pentru consumatori, riscul de promovare a unor false metode ecologice crește, a avertizat fermierul. De exemplu, Lines a remarcat că „o mulțime de mari corporații” „încercuiesc oportunitatea” în jurul alimentelor regenerative și agriculturii. Și în timp ce ferma proprie a lui Lines a trecut printr-o tranziție de 20 de ani de la producția agro-industrială și către practici care susțin biodiversitatea și ecosistemele, el își face griji că, fără definiții clare, mișcarea regenerativă ar putea fi expusă la promovarea unor false metode ecologice (greenwashing-ul – spălarea verde, numită și „strălucirea verde”, este o formă de marketing în care PR și marketingul verde sunt utilizate în mod înșelător pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele și politicile unei organizații sunt ecologice).

Această tendință este deja evidentă în supermarketurile din Marea Britanie unde sunt inventate nume pentru liniile lor de produse, a sugerat Lines.

„Cu excepția cazului în care avem niște valori clar definite în jurul lui, [regenerative] va fi doar [utilizată pentru] greenwashing. Nu va oferi schimbările de care avem nevoie și în ritm. Dar dacă avem aceste standarde, putem conecta fermierii să livreze și să le oferim profit pe piață pentru a face acest lucru. ”

Greenwashing-ul se poate vedea, de asemenea, și în faptul că o serie de companii că își concentrează comunicațiile pe o măsură – mai convenabilă – față de alte probleme. Acest lucru înseamnă că este vital ca etichetarea obligatorie a sustenabilității să țină cont de o serie de probleme, consideră profesorul Lang – ceea ce este foarte departe de situația cu care se confruntă piața astăzi.

„Există sute de abordări diferite, există metode diferite, grupuri de presiune… În prezent există o mizerie, ceea ce în sistemele academice numim cacofonie a politicilor”, a argumentat el.

Defra tocmai și-a încheiat perioada de consultare cu privire la viitorul etichetării privind bunăstarea animalelor și se lucrează pentru a dezvolta un document de politică ca răspuns la Strategia Alimentară Națională, un raport independent supravegheat de Henry Dimbleby.

Profesorul Lang a criticat însă decizia Defra de a invoca bunăstarea animalelor ca pe o problemă de sine stătătoare pentru cerințele obligatorii de etichetare.

„Bunăstarea animalelor asupra mediului, asupra sănătății, asupra comerțului?”

„Este timp sau explozie de multicriteriale. Nu este nevoie să știm despre ingrediente sau surse sau despre mediu sau despre sănătate sau despre problemele de muncă sau despre criteriile sociale sau despre bunăstarea animalelor sau despre problemele etice. Toate contează. Sustenabilitatea înseamnă toate acestea …

„De aceea la COP26 nu am ajuns la niciun rezultat în domeniul alimentar. A fost rușinos că Marea Britanie, în calitate de președinte al COP26, nu a făcut nimic în privința alimentelor și a consumului sustenabil. De ce? Deoarece alimentele reprezintă 20-30% din toate gazele cu efect de seră, ca să nu mai vorbim că domeniu este cel mai mare motor al [pierderii] biodiversității, este responsabil de cea mai mare utilizare a apei, este cel mai mare modelator și încadrator de utilizare a terenurilor și este cel care înregistrează cea mai mare cheltuială pentru majoritatea oamenilor de pe planetă. Să taci în privința asta a fost un semn că politicienii nu au vrut să se implice într-o dispută cu consumatorul.”.

DIN ACEIAȘI CATEGORIE

Știrile ultimelor zile

O nouă strategie în lupta cu frauda alimentară

A apărut o nouă metodă care ajută la combaterea fraudei pe piața sucurilor de mare valoare (spectroscopia de rezonanță...

Revoluție în fermentație: Cum un start-up danez îmbunătățește eficiența bioproducției

O nouă tehnologie pentru optimizarea proceselor industriale. Enduro Genetics, un start-up din Danemarca, a dezvoltat o tehnologie inovatoare care promite...

Reglementarea condițiilor la importul de suplimente alimentare

Monica Mariana Neagu, director al Direcţiei Siguranţa Alimentelor de Origine Nonanimală din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru...

Cum influențează Nutriscore, Traffic Light, Keyhole și NutrInform Battery alegerile alimentare afli de la Mihaela Bilic în ziua de 11 februarie 2025

Dr. Mihaela Bilic, medic primar diabet și boli de nutriție, autor a unor cărți de succes, vândute în mii...

Lidl retrage un lot de covrigi cu ciocolată: risc de arsuri și leziuni bucale

Un lot de covrigi cu ciocolată neagră și cu lapte, comercializat în magazinele Lidl România, a fost retras de...

ESE 2025: Etichetele Front-of-Pack: Un instrument eficient pentru nutriția sănătoasă?

Etichetarea frontală a produselor alimentare (Front-of-Pack Labels - FOPL) este un subiect de dezbatere intensă în domeniul nutriției și...

ESE 2025: Concluziile controalelor recente ANPC: Exemple de neconformitate și soluții pentru remediere

Paul Anghel, Directorul General al ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a confirmat prezența la ESE 2025, unde...

Evaporator de lactate fără carbon pentru a reduce costurile cu energie și emisiile

Grupul GEA a lansat noul său Dairy Evaporator eZero, o tehnologie concepută pentru a funcționa cu zero emisii de...

ESE 2025: Etică și reglementare în mediul online – respectarea legii privind mențiunile de sănătate

Dr. Gerald Filip-Flintoacă, medic cu experiență în domeniul farma...

Pepsi lansează noi arome de cola fără zahăr

Carlsberg Britvic lansează două băuturi Pepsi fără zahăr în...

Flavours of Dubai – Experiența dulcelui în tendințe

Cine ar fi crezut că un desert simplu, format...

ESE 2025: Risipa alimentară – noi obligații pentru agenții economici

Amelia Rus, Director General – Direcția Generală Politici în...

GRILL 2025 – Inovație în prepararea cărnii la grătar

Anul 2025 este despre explorare și noi gusturi asezonate cu mirodenii, condimente și arome exotice, desprinse din toate gastronomiile...

Fedima propune un nou cadru de reglementare pentru industria panificației în UE

Un manifest strategic pentru susținerea inovației și sustenabilității, în perioada 2024-2029. Federația Producătorilor și Furnizorilor Europeni de Ingrediente pentru Industriile...

ESE 2025: Ce urmează pentru etichetarea alimentelor în 2025? Cele mai recente modificări legislative explicate de Giorgiana Jelescu

Industria alimentară se confruntă cu schimbări legislative esențiale! În cadrul ESE 2025, în ziua de 11 februarie, Giorgiana Jelescu-specialist...

Carrefour retrage un sortiment de brânză suspectată de contaminare cu E. coli

Carrefour a anunțat retragerea de la comercializare a unui lot de brânză Morbier 250G RDF, din cauza suspiciunii de...

Franța renunță la interdicția privind denumirea de „burger vegetal”

Decizie istorică: producătorii de alimente pe bază de plante pot folosi denumirile „tradiționale”. O decizie recentă a instanțelor franceze anulează...

Astăzi s-a lansat METROFOOD-RO EVOLVE

Astăzi a avut loc Conferința de Lansare a Proiectului METROFOOD-RO EVOLVE, un demers inovator menit să dezvolte soluții sustenabile...

ESE 2025 Suplimente alimentare – studii de caz: notificare și verificare

Daniela Cîrnațu, Medic șef Centru Regional de Sănătate Publică Timișoara va fi prezentă și la ediția din acest an...

Românii au comandat, în medie, 365 de burgeri pe oră, în 2024

Potrivit retrospectivei Tazz pentru 2024, preparatul preferat al românilor a fost burgerul, care a fost comandat, în medie, de...

Hrana ca medicament: Tendința care va defini 2025. Alimentația funcțională, noul standard în industria alimentară

Industria alimentară și a băuturilor se află în fața unei transformări majore, odată cu creșterea popularității conceptului de „hrană...

O evaluare comparativă în 20 de țări a eficacității etichetelor nutriționale FOPL: Nutri-Score vs. NutrInform Battery

În 2020, strategia UE „Farm-to-Fork” a fost lansată ca una dintre inițiativele de îmbunătățire a stării nutriționale, a sănătății...

ESE 2025: Programul complet al seminarului care aduce noutăți legislative și soluții practice pentru industria alimentară și suplimente

Seminarul informativ „ESE – Etichetare. Siguranță. Etică.”, ediția a 9-a, oferă o oportunitate unică pentru profesioniștii din industria alimentară...

Coama leului: Revoluția în pierderea în greutate

Coama leului (Hericium erinaceus), cunoscută și sub numele de ciuperca cu coamă de leu, se află în centrul atenției...

Kraft Heinz lansează provocarea globală de inovare a ambalajelor

Rethinking Materials și Kraft Heinz provoacă start-up-urile din întreaga lume să dezvolte ambalaje noi și mai durabile. Concursul caută soluții...

Nostalgie, autenticitate și aventură – Aromele în tendințe în 2025

Anul 2025 vine cu o diversitate de tendințe în lumea alimentelor, punând accent pe experiențe senzoriale unice și combinații...

Criză în industria afinelor: Ciuperca mortală care amenință o piață globală de miliarde

Un inamic ascuns pune afinele în pericol. O ciupercă denumită Erysiphe vaccinii se răspândește rapid la nivel global, amenințând cultura...

UE menține restricțiile asupra termenului „probiotic”. Ce se ascunde în spatele reglementării stricte

O recentă decizie a Uniunii Europene (UE) menține restricțiile privind utilizarea termenului „probiotic” pe ambalajele produselor alimentare, suscitând reacții...

ESE 2025: Analiză detaliată a impactului „Ordonanței trenuleț” asupra industriei alimentare

Specialist în industria laptelui și un apărător activ al intereselor producătorilor români, Dorin Cojocaru va susține o prezentare esențială...

Știrile zileiNEWS
RO.aliment vă recomandă