Interdicția a venit chiar în momentul în care a avut loc o actualizare a algoritmului Nutri-Score ce a penalizat băuturile îndulcite artificial. Elveția ar putea fi următoarea țară care interzice Nutri-Score și prima care ia o astfel de măsură după ce adoptase eticheta la nivel național.
Dezbaterea în jurul sistemului de etichetare pe față a ambalajului Nutri-Score (FOPL) s-a reaprins după ce România a interzis eticheta începând cu 1 mai. Totul a pornit de la decizia Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de a interzice apariția siglei Nutri-Score pe ambalajele alimentare vândute publicului. Nutri-Score este o etichetare care apare pe partea din față a ambalajului (FOPL), în stil semafor care utilizează o combinație de cinci culori și litere coordonate pentru a evalua cât de sănătos este un produs alimentar ambalat pe baza conținutului său de grăsimi, zahăr, sare și calorii per porție de 100 de grame sau mililitri. „A Verde” indică cea mai sănătoasă opțiune și„ E roșu” denotă cel mai puțin sănătos produs. Datorită unei actualizări recente, toate uleiurile de măsline sunt acum evaluate ca fiind verde deschis B.
„Decizia României nu se bazează pe știință și sănătatea publică”, a declarat Serge Hercberg, fondatorul Nutri-Score, pentru Olive Oil Times. „Se bazează pe presiunea lobby-urilor. Poziția [ANPC] apare ca o negare a numeroaselor lucrări științifice care subliniază eficiența Nutri-Score în ceea ce privește sănătatea publică”, a adăugat el.
Oficialii ANPC au declarat că au impus interdicția adoptării Nutri-Score deoarece nu a fost aprobată pentru utilizare de către comercianții cu amănuntul din țară.
Interdicția aplicată de România seamănă cu o decizie a autorității italiene pentru protecția consumatorilor adoptată anul trecut, care a impus limitări severe asupra utilizării acestei etichetări, argumentând că Nutri-Score nu a putut informa cu exactitate consumatorii.
Cu toate acestea, Hercberg a deplâns că interdicția Nutri-Score ar duce la pierderea șanselor consumatorilor de a face alegeri sănătoase .
„În schimb, consumatorii sunt vizați de activitățile de marketing pentru a-i împinge să mănânce în exces produse care prezintă o compoziție nutrițională nefavorabilă”, a spus Hercberg.
Poziția lui Hercberg este împărtășită de Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC).„ Este regretabil că autoritățile române au interzis valoroasa etichetă Nutri-Score, bazată pe știință în țară”, a declarat Emma Calvert, ofițer superior pentru politici alimentare din cadrul BEUC, pentru Olive Oil Times.
Potrivit lui Calvert, introducerea cu întârziere a interdicției ANPC în România, care a fost decisă anul trecut, se datorează așteptărilor ca, în acest timp, Comisia Europeană să introducă propria politică de etichetare a alimentelor.
„Este clar că întârzierile repetate ale propunerii au multiple efecte secundare negative”, a spus ea.„Nu numai că li se refuză consumatorilor un instrument de informare util care să îi ajute să opteze pentru alegeri mai sănătoase în supermarket, dar, de asemenea, privează operatorii și autoritățile naționale de securitate juridică.”
Cu toate acestea, o dezbatere suplimentară a fost declanșată de recenta actualizare Nutri-Score, care penalizează îndulcitorii artificiali folosiți pe scară largă ca înlocuitori de zahăr. Apa rămâne singura băutură clasificată ca „A Verde”.
Actualizarea retrogradează multe băuturi răcoritoare cu conținut scăzut de calorii, un rezultat care a condus la proteste din partea unor companii.
În țările în care Nutri-Score a fost implementat pe deplin, precum Franța și Germania, impactul FOPL asupra alegerilor consumatorilor a fost semnificativ.
„Avem date foarte încurajatoare despre impactul Nutri-Score în Franța”, a spus Hercberg. „Vânzările în supermarketuri de pachete de alimente cu sigla Nutri-Score arată o scădere a vânzărilor de produse clasate D sau E și o creștere a vânzărilor pentru produsele clasate A sau B.”
„Pe lângă asta, avem date pozitive despre reformularea produselor alimentare”, a adăugat el, referindu-se la modificările aduse de producători unor produse alimentare ambalate în efortul de a le îmbunătăți ratingul Nutri-Score.
„ Studiile efectuate de Santé Publique France au arătat că 94% dintre consumatori favorizează prezența Nutri-Score pe ambalaj”, a spus Hercberg, adăugând că 89% dintre consumatori ar dori, de asemenea, ca Nutri-Score să fie obligatoriu pe toate ambalajele alimentare. „57% dintre consumatori declară că și-au schimbat deja cel puțin unul dintre obiceiurile de cumpărare datorită Nutri-Score”, a adăugat el.
În ultimele zile, blogul Nutri-Score, susținut de peste 300 de cercetători și oameni de știință în domeniul sănătății, a alimentat și mai mult dezbaterea prin publicarea unei lucrări de cercetare intitulată De ce Comisia Europeană trebuie să aleagă eticheta nutrițională Nutri-Score – un instrument de sănătate publică bazat pe dovezi științifice riguroase – ca etichetă nutrițională obligatorie armonizată pentru Europa.
Raportul subliniază motivele pentru care șapte țări europene au introdus până acum Nutri-Score. Dedică și capitole întregi” pentru a răspunde întrebărilor care pot fi ridicate în mod legitim pe Nutri-Score, dar care sunt adesea folosite greșit și exploatate ca știri false de către grupurile de lobby.”
„Obstacolul major în calea adoptării pe scară largă a Nutri-Score în Europa este presiunea comună la nivelul Comisiei Europene a marilor companii alimentare care s-au opus încă de la început la Nutri-Score”, a spus Hercberg, arătând spre Coca-Cola, Unilever International, Ferrero și Kraft.
În opinia sa, presiunea împotriva Nutri-Score vine de la „Anumite sectoare agricole, în special sectoarele de brânzeturi și carne procesată și puternica lor reprezentare europeană Copa-Cogeca”, a adăugat el.
După mai multe întârzieri, nu este clar cum și când Comisia Europeană va adopta un FOPL la nivelul UE.
Hercberg a remarcat cum întârzierile într-o astfel de decizie provin din implicarea mai multor politicieni și “Acțiunile de lobby ale guvernului italian, accelerate de la ultimele alegeri din Italia, și ale altor țări, cum ar fi România.”
„[Ei] folosesc cele mai absurde și necinstite argumente pentru a preveni alegerea Nutri-Score”, a conchis el.
Elveția ar putea interzice și ea Nutri-Score
O inițiativă parlamentară ar putea face Elveția să fie prima țară din Europa dintre cele care au adoptat Nutri-Score să schimbe cursul și să interzică eticheta de pe partea din față a ambalajului (FOPL).
Consiliul Statelor Elvețian, una dintre cele două ramuri ale parlamentului, a aprobat o moțiune a Comisiei pentru Știință, Educație și Cultură prin care le cere reprezentanților să ia în considerare potențialul rezultat negativ al adoptării Nutri-Score.
Potrivit moțiunii, o dietă sănătoasă necesită o abordare largă a alimentației și nu se poate baza pe scorurile atribuite pachetelor individuale de alimente.
Benedikt Würth, reprezentantul comisiei la consiliu, le-a spus colegilor săi că Nutri-Score are mai multe defecte, inclusiv faptul că nu face discriminări între alimentele ultraprocesate și cele neprocesate. Würth a adăugat că Nutri-Score nu ia în considerare aditivii, originea sau sustenabilitatea produsului.
Drept urmare, Würth a spus că produsele tradiționale elvețiene, cum ar fi brânza, sunt penalizate pentru conținutul lor ridicat de grăsimi, în timp ce o alternativă ultra-procesată poate primi un scor mai mare.
Având în vedere susținerea moțiunii de către majoritatea reprezentanților Camerei, moțiunea va fi în curând discutată la nivel național. Consiliul Federal Elvețian, guvernul național, a fost de partea moțiunii subliniind că Nutri-Score este voluntar pentru producători și comercianți cu amănuntul și nu reprezintă ghidurile naționale de nutriție.
Președintele elvețian Alain Berset a avertizat că, dacă parlamentul ar aproba o astfel de poziție, adoptarea Nutri-Score ar putea fi revocată.
