Referitor la Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si de modificare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. (L420/2016)
Micsorarea taxei penalizatoare este doar un prim pas spre o solutie reala in problema colectarii si reciclarii deseurilor de ambalaje.
Este sarcina Ministerului Mediului sa elaboreze un plan coerent si fezabil, care sa reseteze sistemul actual si sa stabileasca obligatiile tuturor partilor implicate in gestionarea deseurilor municipale, inclusiv a deseurilor de ambalaje generate in gospodariile populatiei.
Federatia Patronatelor din Industria Alimentara (ROMALIMENTA), Federatia Nationala PRO AGRO, Asociatia Romana pentru Ambalaje si Mediu (ARAM), Asociatia Nationala pentru Bauturi Racoritoare (ANBR), Asociatia Berarii Romaniei (BR), Patronatul Apelor Minerale (Apemin), Confederatia Patronala UNIUNEA PATRONATELOR DIN ROMANIA (BUSINESSROMANIA), Confederatia Nationala A Patronatului Roman (CNPR), Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), Asociatia Nationala a Comerciantilor Mici si Mijlocii din Romania (ANCMMR), Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR), Asociatia Romana a Magazinelor Online (ARMO), Organizatia RO-FISH, Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica (BIO ROMANIA), Asociatia Producatorilor si Distribuitorilor de Chimicale din Romania (APDCR), Federatia Patronala din Industria Materialelor de Constructii (PATROMAT), Patronatul Zaharului din Romania si Patronatul Planta Romanica,
au sustinut si au sprijinit inca de la inceput crearea si dezvoltarea la nivel national a unui sistem de gestionare a deseurilor de ambalaje bazat pe principiul „raspunderii producatorului” care este adoptat cu succes in majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, iar acesta s-a dovedit pe parcursul anilor capabil sa obtina rezultate care sa permita respectarea obligatiilor asumate de Romania la aderarea la Uniunea Europeana.
Cu toate acestea, lipsa infrastructurii corespunzatoare de gestionare a deseurilor, mai ales pentru asigurarea colectarii separate a acestora, va conduce la situatia ca Romania sa nu-si respecte angajamentele in acest domeniu, asumate prin aderarea la UE si sa fie declansata o procedura de infringement iar aceasta situatie este imputabila Ministerului Mediului care are o responsabilitate directa pentru ca nu si-a indeplinit rolul de a elabora, implementa si controla indeplinirea masurilor de politici de mediu la nivelul municipalitatilor.
Sistemul de gestionare a deseurilor de ambalaje, transpus in legislatia nationala, preconiza generalizarea implementarii colectarii separate a deseurilor din gospodariile populatiei pana in anul 2007. In realitate, pentru ca Ministerul Mediului nu si-a indeplinit rolul ce ii revine, colectarea separata a deseurilor municipale este si in 2016 tot in faza de deziderat.
Fara o colectare separata functionala, in conditiile in care 60% din deseurile de ambalaje sunt generate in gospodarii, producatorii si importatorii de bunuri ambalate nu pot realiza tintele de reciclare, desi au aderat aproape in totalitate la sistemul national de gestionare a deseurilor de ambalaje creat, reglementat si controlat de Statul Roman, si platesc pentru reciclarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje pe care le introduc pe piata nationala.
in acelasi timp, si mai alarmant este ca in acest moment acestia sunt nevoiti sa plateasca la sfarsitul anului si contributia penalizatoare la Fondul pentru Mediu desi nerealizarea obiectivelor nu le este imputabila.
Starea sistemului de gestionare a deseurilor de ambalaje are un impact negativ asupra economiei tarii si asupra functionarii pietei libere. In contextul economic de astazi, mii de agenti economici din domenii precum industria alimentara si serviciile conexe, agricultura, bunuri de larg consum, comert, constructii, farmaceutic, energie etc. vor fi din nou in situatia de a plati penalizarea de 2 lei/kg stabilita arbitrar.
Costurile pe care le poate genera blocarea sistemului de gestionare a deseurilor de ambalaje se ridica la peste 700.000 euro pe zi pentru operatorii economici romani, producatori si importatori de bunuri ambalate.
Luna ianuarie 2016, cand producatorii si importatorii de bunuri ambalate au fost nevoiti sa achite contributia de 2RON/kg pentru deseurile de ambalaje nevalorificate la nivelul obiectivelor pentru anul 2015, desi suportasera deja costurile de gestionare prin tarifele achitate Organismelor de Transfer Responsabilitate, a “adus” in bugetul AFM aproape 60 de milioane de euro. Cu toate acestea, niciun leu din acesti bani nu a fost folosit pentru colectarea si reciclarea unor cantitati suplimentare de deseuri de ambalaje.
Situatia se anunta dramatica pentru 2016, intrucat sistemul este complet disfunctional, iar tintele sunt departe de a fi atinse din cauza lipsei infrastructurii necesare colectarii selective si a carei dezvoltare nu tine direct de producatori.
Desi Ministerul Mediului a avut la dispozitie mai bine de 12 luni pentru a gasi o solutie functionala care sa scoata din blocaj sistemul de gestionare a ambalajelor, a ales sa mentina exclusiv in sarcina operatorilor economici aceasta responsabilitate, ceea ce, pe fondul inexistentei unor cantitati suficiente de deseuri de ambalaje colectate separat de la populatie, a condus la costuri de 10 ori mai mari in 2016 fata de anul trecut, fara ca obiectivele sa fie indeplinite.
Pastrarea nivelului actual al contributiei, nu asigura o mai buna colectare a deseurilor de ambalaje, ci posibilitatea pentru „detinatorii” de deseuri (colectori si reciclatori), de a solicita si incasa de la producatorii si importatorii de bunuri ambalate mult mai multi bani pentru aceeasi activitate precum cea din anii precedenti.
La nivelul actual, impactul contributiei penalizatoare este estimat la 0,40-0,50 Lei/unitate de produs, in cazul conservelor de fructe si legume, a vinurilor, apei, sucurilor ambalate in borcane si butelii de sticla cu capacitatea de 700-750 ml, iar impactul este similar si altor categorii de produse.
Prin urmare, producatorii sunt confruntati cu o escaladare fara precedent a costurilor si cu perspectiva cresterii acestora prin impactul contributiei penalizatoare. Daca solutiile vor intarzia sa apara, acettia isii vad afectata grav baza economica, pana in punctul in care insasi existenta lor ca agenti economici viabili este pusa sub semnul intrebarii, periclitand zeci de mii de locuri de munca si generand riscuri de escaladare a preturilor in intreaga economie.
Suntem la curent cu interesul colectorilor si reciclatorilor de a mentine nivelul contributiei pentru a incasa tarife de zece ori mai mari pentru aceeasi marfa, si tocmai de aceea consideram incalificabila atitudinea Ministerului Mediului care se alatura acestora si mimeaza actiunea, dar nu a facut efectiv nimic in acest an pentru deblocarea sistemului, asteptand ca doar producatorii sa fie cei care suporta nota de plata pentru deficiente sistemice aflate in directa sa responsabilitate de gestionare.
Situatia actuala se datoreaza lipsei de implicare a autoritatilor cu atributii in domeniu in vederea crearii mecanismelor necesare pentru colectarea separata de la populatie a deseurilor reciclabile – inclusiv a celor de ambalaje – precum si lipsei actiunilor de control pentru impunerea respectarii legii la nivelul autoritatilor.
Lipsa de deseuri de ambalaje colectate a creat o piata dezechilibrata, cu preturi nerealiste si nejustificate, aflate in continua crestere pana la limita corespunzatoare penalitatii la Fondul pentru Mediu.
De aceea consideram corecta si sustinem abordarea din comisiile de specialitate din Senat de reasezare a taxei la o valoare justa care sa aiba la baza costurile reale de gestionare a deseurilor municipale aprobate pentru operatorii de salubritate, singurii abilitati prin lege sa presteze acest serviciu.
In sustinerea abordarii propuse prin initiativa legislativa vin si propunerile prezentate in data de 28 iulie 2016 in cadrul proiectului Jaspers „Evaluarea impactului diferitelor instrumente economice asupra cantitatii de deseuri reciclate/recuperate si deviate de la eliminare prin depozitare”, finantat de Comisia Europeana pentru a sprijini Romania in depasirea conditionalitatilor ex-ante pentru accesarea fondurilor europene. Acest proiect prevede diminuarea valorii actuale a contributiei la Fondul de Mediu tinand cont de costurile reale de gestionare a deseurilor municipale, intrucat e de natura a produce disfunctionalitati si derapaje economice majore si eliminarea completa a contributiei din anul 2018, data la care intregul sistem de gestionare a deseurilor municipale trebuie resetata. Proiectul fost finantat de Comisia Europeana tocmai pentru a veni in sprijinul autoritatilor de mediu din Romania care s-au dovedit incapabile sa prezinte un plan national si instrumentele economice de implementare ale acestuia pentru a fi in masura sa acceseze fondurile europene din exercitiul bugetar 2014 -2020. In cazul in care rezultatele acestui studiu nu sunt luate in considerare, Romania risca sa piarda fondurile europene alocate in domeniul gestionarii deseurilor.
Producatorii isi exprima vointa de a isi asuma, in continuare, partea de raspundere ce le revine pentru colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje si totala disponibilitate de a sprijini angajamentul Romaniei pentru indeplinirea tintelor de reciclare si valorificare la nivel national.
In acest sens, producatorii sunt gata sa acopere toate costurile reale ce le revin din colectarea deseurilor de ambalaje municipale si solicita urgentarea gasirii unei solutii reale pentru aceasta criza ce afecteaza intreg sectorul de afaceri din Romania. Cerem autoritatilor responsabile sa se angajeze, de urgenta, intr-un dialog real si constructiv pentru resetarea sistemului prin modificarea actelor normative care reglementeaza acest domeniu astfel incat banii platiti de producatori sa fie directionati pentru plata efectiva a partii din serviciul de salubrizare corespunzatoare deseurilor de ambalaje colectate separat si incredintarea lor catre instalatiile de reciclare sau valorificare energetica, in scopul atingerii tintelor de recuperare si reciclare.
