În ceea ce este considerat un studiu de referință, o echipă de cercetători internaționali a identificat riscul de cancer – și alte constatări pentru sănătatea umană – asociate cu producția, utilizarea și eliminarea plasticului.

Se estimează că anual sunt produse peste 460 de milioane de tone de plastic, dintre care 141 de milioane de tone sunt atribuite ambalajelor. Potrivit Fundației Ellen MacArthur, doar 14% din ambalajele din plastic utilizate la nivel global sunt reciclate, 40% ajung la gropile de gunoi și o treime poluează mediul.

Analiza riscurilor asociate cu ciclul de viață al plasticului – care acoperă trei faze de la producție până la utilizare și eliminare – este o sarcină complexă. Dar, pentru prima dată, o echipă de cercetători internaționali din domeniile asistenței medicale, oceanului și mediului, a căutat să cuantifice riscurile plasticului pentru toată viața de pe pământ, inclusiv pentru sănătatea umană.

Creat de Comisia Minderoo-Monaco pentru Plastic și Sănătatea Umană, studiul este rezultatul unui parteneriat între Boston College Global Observatory on Planetary Health, Fundația Minderoo din Australia și Centrul Științific din Monaco.

„Aceasta este prima analiză care contabilizează pericolele pentru sănătatea umană cauzate de materiale plastice de-a lungul întregului ciclu de viață – de la producere până la eliminare – începând cu extracția cărbunelui, petrolului și gazului din care sunt fabricate aproape toate materialele plastice, prin producție și utilizare, și până la punctul în care deșeurile de plastic sunt aruncate în gropile de gunoi, aruncate în ocean”, a comentat Philip Landrigan, profesorul de la Boston College, autorul principal al studiului.

În timp ce studiile anterioare s-au uitat la bucăți din ciclul de viață al plasticului, concentrându-se pe poluarea aerului, sau a oceanelor, nimeni nu a analizat întreaga problemă dintr-o dată, a explicat el. „Aceasta este ceea ce este diferit la abordarea noastră… și faptul că ne-am concentrat în mod deosebit pe impactul plasticului asupra sănătății umane. ”

Producția de plastic

Majoritatea plasticului (mai mult de 98%) este produs din carbon fosil, fie că este vorba de cărbune, petrol sau gaz. Pentru a produce plastic, aceste materii prime de carbon sunt transformate prin procese catalitice consumatoare de energie. Rezultatul este un material extrem de funcțional care poate fi transformat într-o gamă largă de produse.

Potrivit constatărilor studiului, minerii care scot cărbunele, lucrătorii din domeniul petrolului și lucrătorii din câmpurile de gaze care extrag carbon fosil pentru producția de plastic sunt expuși unui risc crescut de apariție a unui număr de boli profesionale, inclusiv cancer.

Acești lucrători au o probabilitate mai mare de a muri din cauza rănilor traumatice, a pneumoconiozei minerilor, a silicozei, a bolilor cardiovasculare, a bolii pulmonare obstructive cronice și a cancerului pulmonar, au remarcat cercetătorii. În plus, lucrătorii din producția de plastic au un risc crescut de leucemie, limfom, angiosarcom hepatic, cancer cerebral, cancer de sân, mezoteliom, leziuni neurotoxice și fertilitate scăzută.

În ceea ce privește lucrătorii din reciclarea plasticului, s-au observat rate crescute de boli cardiovasculare, otrăvire cu metale toxice, neuropatie și cancer pulmonar. Iar locuitorii comunităților adiacente zonelor de producție de plastic și depozitare a deșeurilor – cunoscute sub denumirea de comunități „fenceline” – au fost legați de un risc crescut de naștere prematură, greutate mică la naștere, astm, leucemie infantilă, boli cardiovasculare, boală pulmonară obstructivă cronică și cancer pulmonar. .

Utilizarea și eliminarea

Atât în timpul utilizării plasticului, cât și al eliminării plasticului, se știe că substanțele chimice – inclusiv aditivii și monomerii reziduali – se scurg în mediu și, în mod îngrijorător, ajung în corpul oamenilor.

Anul trecut, patru polimeri cu un volum mare de producție utilizați în componența plasticului au fost identificați și cuantificați pentru prima dată în sângele uman . A fost identificat plasticul PET care este folosit în sticlele de băuturi, precum și plasticul din alimente ambalate și pungile de plastic.

Comisia a raportat că studiile naționale de biomonitorizare din SUA documentează expunerea populației la substanțe chimice derivate din plastic, cu aditivi din plastic legați de funcția endocrină și creșterea riscului de nașteri premature, tulburări de neurodezvoltare, malformații congenitale ale reproducerii masculine, infertilitate, obezitate, boli cardiovasculare, boli renale și cancere.

După cum sugerează cercetările anterioare , micro- și nano-plasticele formate prin degradarea mediului înconjurător a deșeurilor de plastic pot pătrunde în organismele vii, inclusiv în oameni. Un studiu din 2022 a constatat că nanoplasticele pot fi transferate din solul contaminat la plante, care ajung în hrana insectelor, care sunt ele însele mâncate de pești, putând astfel intra în lanțul trofic.

„Dovezile emergente, deși încă incomplete, indică faptul că micro- și nano-plasticele pot provoca toxicitate datorită efectelor lor fizice și toxicologice, precum și prin acționarea ca vectori care transportă substanțe chimice toxice și agenți patogeni bacterieni în țesuturi și celule”, a remarcat Comisia.

Cercetătorii consideră că embrionii din uter, sugarii și copiii mici sunt populațiile cu un risc deosebit de mare de a înregistra efecte asupra sănătății legate de plastic. „Expunerea timpurie la substanțele chimice asociate plasticului crește, de asemenea, riscul apariției mai multor boli netransmisibile mai târziu în viață. ”

Există vreo soluție?

Prof. Landrigan de la Boston College a spus că studiul a fost determinat de îngrijorarea cu privire la impactul asupra sănătății umane și planetare a creșterilor recente „masive, aproape exponențiale” a producției de plastic și a deșeurilor de plastic.

„Opt miliarde de tone de plastic au fost produse din 1950, mai mult de jumătate din el în ultimii 20 de ani, iar producția este pe cale să se tripleze până în 2050. Acest plastic conține mii de substanțe chimice toxice și cancerigene care se pot scurge din plastic în fiecare etapă … Și pentru că plasticul nu se descompune în mediu și mai puțin de 10% este reciclat, se estimează că aproximativ 6 miliarde de tone de deșeuri de plastic încărcate cu substanțe chimice contaminează acum mediul ambiant. Acest lucru nu este sustenabil. ”

Există vreo soluție? Comisia Minderoo-Monaco pentru Materiale Plastice și Sănătatea Umană solicită crearea unui Tratat Global pentru Plastic pentru a pune capăt poluării cu plastic până în 2040. Un astfel de tratat ar pune un plafon pentru producția globală de plastic cu obiective, calendare și contribuții naționale. .

Potrivit Comisiei, tratatul ar trebui să acopere nu numai microplasticele și deșeurile marine, ci și nanoplasticele; ar trebui să includă o prevedere care să interzică sau să restricționeze sever fabricarea și utilizarea articolelor din plastic inutile, evitabile și problematice; și ar trebui să includă cerințe privind responsabilitatea extinsă a producătorului.

Comisia recunoaște și beneficiile pe care le oferă plasticul. „În mod clar, nu vom trăi fără produse din plastic. Multe sunt esențiale. Dar trebuie să ne asigurăm că plasticul pe care îl folosim este produs în siguranță și eliminat în mod corespunzător”, a menționat prof Landrigan.

Dar autorii studiului subliniază că „creșterile nesăbuite” ale producției de plastic și, în special, creșterile în producția de materiale plastice inutile de unică folosință, „trebuie să fie reduse”. „Intervenția globală împotriva crizei plasticului este necesară acum, deoarece costurile eșecului de a acționa vor fi imense. ”

Sursa: Annals of Global Health, ”The Minderoo-Monaco Commission on Plastics and Human Health”, Publicat 21 martie 2023, DOI: 10.5334/aogh.4056, Autori: Philip J. Landrigan, Hervé Raps, Maureen Cropper et al.