facebook
Friday, April 25, 2025
AmbalajeȚară cu țară, stradă cu stradă: Nestlé despre navigarea...

Țară cu țară, stradă cu stradă: Nestlé despre navigarea prin reglementările globale de reciclare

-

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Reglementările privind reciclarea diferă între țări, regiuni și, uneori, chiar și între străzi. Nestlé speră într-o abordare mai armonizată, dar până atunci trebuie să navigheze prin nenumăratele reglementări din zonele sale de operare.

Nestlé operează la nivel global, ceea ce înseamnă că produsele sale sunt, de asemenea, eliminate la nivel global. Dar regimurile de reciclare din lume sunt un mozaic de diferențe. Navigarea prin aceste nenumărate regimuri de ambalare diferite, între și chiar în interiorul țărilor în care operează, este mai ușor de spus decât de făcut.

O abordare mai raționalizată

Chiar și în interiorul unei țări, regulile de reciclare variază adesea foarte mult. Marea Britanie, de exemplu, este un mozaic de autorități locale care fac un mozaic de reguli de reciclare. Aceste diferențe pot fi observate la nivel granular, variind adesea, uneori, chiar de la stradă la stradă.

Numai în Anglia există 317 autorități locale și fiecare cu un regim de reciclare diferit. Regulile variază și de la o țară la alta. Aceasta, desigur, este o provocare pentru o companie precum Nestlé care pledează pentru o abordare mai raționalizată, care pare să fie în orizontul legislativ. De exemplu, o lege numită Reciclare simplă urmează să intre în vigoare în 2025, ceea ce va face ca toate autoritățile locale să fie nevoite să accepte aceleași materiale (deși nu abordează metodele de reciclare).

O armonizare similară, potrivit Sokhna Gueye, șeful diviziei de ambalare la Nestlé Marea Britanie și Irlanda, are loc în Franța, care a fost fragmentată istoric într-un mod similar cu Marea Britanie.

Nestlé este, de asemenea, membru fondator al Flexible Packaging Fund, care își propune să înțeleagă comportamentul consumatorilor atunci când reciclează ambalajele flexibile. Acest lucru va ajuta la stabilirea infrastructurii de reciclare care funcționează cel mai bine pentru ambalajul respectiv.

„Acesta este acțiune care încearcă aplicare anumitor metode de reciclare în diferite zone geografice cu diferite gospodării – rurale, urbane, suburbane – pentru a înțelege comportamentul gospodăriilor atunci când își restituie ambalajele flexibile și pentru a înțelege ce infrastructură ar fi necesară în ceea ce privește investițiile în instalațiile de recuperare a materialelor la scară”, a spus Gueye. Potrivit fondului, doar 7% din ambalajele flexibile sunt în prezent reciclate.

Reciclarea hârtiei

Odată cu popularitatea în creștere a hârtiei, Nestlé trebuie să se ocupe de o serie de reglementări diferite de reciclare de pe diferite piețe. Statele în care operează Nestlé vor putea procesa diferite procente de hârtie pentru fiecare produs din hârtie reciclată. La nivel global, astfel de ambalaje trebuie să fie cu peste 50% din hârtie, ne-a spus Nestlé, dar diferite țări pot face față diferit nivelurilor de reciclare. Pentru a recicla un produs din hârtie, acesta trebuie să fie cel puțin 50% hârtie, iar în unele țări mai mult.

„Un lucru de luat în considerare înainte de toate este infrastructura dumneavoastră locală”, a spus Gueye.

Baze diferite de consumatori

Pentru a încuraja reutilizarea și reciclarea în întreaga lume, Nestlé a derulat scheme pilot cu startup-ul Circolution, în care Nestlé utilizează ambalajele reutilizabile și reciclabile ale Circolution pentru produsele sale. Proiectul a înregistrat un succes deosebit în Germania, care, potrivit Jodie Roussell, liderul departamentului pentru afaceri publice globale al Nestlé pentru ambalare și durabilitate, are deja o cultură a reumplerii.

Roussell crede că multe țări au elemente de reciclare deja încorporate cultural, care ar putea fi folosite ca o trambulină de la care să le încurajeze să se recicleze.

„Dacă ne gândim la recipientele reutilizabile pentru mâncare la pachet în India sau la bețișoarele reutilizabile în China, există modele în uz și trebuie să facem legătura dintre conștientizarea consumatorilor de la modelele existente, la care participă fără să le ia în considerare, la noile modele”, a spus ea.

Nestlé își propune atât să traverseze aceste diferențe cu propriul ambalaj, cât și să ajute la armonizarea acestor standarde. „Încercăm să milităm cât mai mult posibil pentru armonizarea standardelor, iar pe de altă parte, ne concentrăm asupra modului în care ne potrivim ambalajele cu ceea ce este de fapt reciclabil pe piață”, a declarat Jodie Roussell, responsabilul pentru afaceri publice globale la Nestlé pentru ambalaj și durabilitate.

Monitorizare globală

Având în vedere atât de multe legi legate de reciclare și ambalare adoptate la nivel global, este important să le ținem evidența. Nestlé monitorizează toate legile privind reciclarea și ambalajele adoptate în cele 188 de țări în care operează. „Ne uităm la legislația de reutilizare, legislația privind schema de returnare a depozitului (DRS), conținutul reciclat, responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR), alte legi mai largi ale economiei circulare care forțează schimbări în sistemul de ambalare, precum și la interdicții”, ne-a spus Roussell.

Nestlé clasifică aceste țări în trei arhetipuri de colectare a deșeurilor: țările de arhetip unu, care includ Marea Britanie și Franța, sunt cele prin care deșeurile sunt colectate prin sisteme organizate și există niveluri semnificative de reciclare; arhetipul doi, care include SUA și China, sunt țări în care deșeurile sunt colectate prin sisteme mandatate de guvern, dar sunt de obicei depozitate; iar țările arhetip trei, care includ Republica Democratică Congo (RDC) și Argentina, sunt unde deșeurile sunt colectate în mare parte informal, de către organizații precum cooperativele de colectori informali de deșeuri. În întreaga lume, Nestlé are oameni în toate cele 188 de țări, asigurându-se că rămâne la curent cu evidența acestor legi. Unele țări, cum ar fi China, au toate cele trei sisteme în interiorul granițelor lor.

Diferențe semnificative și în interior granițelor

Decizând care arhetipuri se potrivesc cu ce țări, ne-a spus Roussell, este adesea ceva foarte complex, deoarece, așa cum s-a văzut în Marea Britanie, sistemele de reciclare tind să fie diferite la fel de mult în interiorul țărilor, cât și între ele. „În multe țări, de exemplu China, unde aveți niveluri foarte diferite de dezvoltare în centrele urbane față de mediul rural, este posibil să aveți toate cele trei modele care funcționează într-o singură țară”, a spus ea.

Cu toate acestea, menținerea la curent cu legislația globală privind reciclarea este o parte vitală a strategiei de reciclare a Nestlé. „Trebuie să rămânem la curent cu acest subiect. Altfel, cum respectăm legea și cum ne proiectăm în mod responsabil ambalajele pentru a fi în continuare o companie de vârf în practicile noastre voluntare?” a concluzionat Roussell.

Nestlé, potrivit lui Roussell, practică, de asemenea, „advocacy proactivă” în domenii precum responsabilitatea extinsă a producătorului, returnarea garanției și mandatele de reutilizare, reumplere și reciclare în multe dintre țările în care operează, pentru a încerca să promoveze reciclarea și, în unele cazuri, pentru a încuraja o schimbare a peisajului de reglementare de acolo.

Tratatul ONU privind poluarea cu plastic

În martie 2022, Națiunile Unite (ONU) a adoptat o rezoluție pentru a pune capăt poluării cu plastic. 170 de țări au fost de acord cu rezoluția. Potrivit ONU, negocierile privind modul de implementare a rezoluției ar trebui să fie finalizate până la sfârșitul anului 2024.

Un exemplu în acest sens este „returul stimulativ”, care este similar cu returnarea garanției și urmărește să stimuleze reciclarea. Acest lucru se poate potrivi adesea cu contextul țării în care operează. „În unele țări, dacă puneți un stimulent și spuneți „știm care este salariul mediu zilnic în această țară, știm că există cooperative de muncitori care îl colectează”, putem stabili un preț pe kilogram care să reflecte complexitatea relativă de colectare a unui kilogram de plastic flexibil față de colectarea unui kilogram de aluminiu.”

Beneficiile unui tratat

Multitudinea reglementărilor privind reciclarea și eliminarea deșeurilor, atât între țări, cât și în interiorul acestora, poate fi atenuată. Potrivit lui Roussell, viitorul tratat al ONU privind materialele plastice ar putea contribui la armonizarea unora dintre aceste reglementări.

„Este vorba despre promovarea legislației și standardelor armonizate în toate țările. Legile din întreaga lume sunt în mare măsură un mozaic; acele legi nu sunt armonizate. Acesta este ceea ce încercăm să promovăm pentru armonizare și standardizare. Acest lucru va reduce costurile de conformitate, va reduce complexitatea operațională.”.

DIN ACEIAȘI CATEGORIE

Știrile ultimelor zile

ANPC avertizează: Cozonacii din supermarketuri au prea mulți aditivi

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a intensificat controalele privind siguranța alimentară în perioada premergătoare sărbătorilor pascale, cu accent...

UE simplifică regulamentul privind defrișarea: Costuri reduse cu 30% pentru companii

Comisia Europeană a anunțat o serie de modificări menite să simplifice Regulamentul Uniunii Europene privind Defrișarea (EUDR), reducând povara...

Medicamentele pentru slăbit GLP-1 ar putea depăși vânzările iPhone: un nou gigant al industriei farmaceutice prinde contur

Un nou raport publicat de Inițiativa pentru medicamente, acces și cunoștințe (I-MA) anunță o transformare spectaculoasă în industria farmaceutică:...

Schimbările climatice amenință jumătate din culturile agricole ale lumii: avertisment dur de la cercetătorii finlandezi

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Food arată că aproximativ 50 % din culturile agricole esențiale pentru...

Consiliul European convine asupra unor noi reguli pentru a combate practicile comerciale neloiale

Reprezentanții statelor membre europene s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni pentru a aproba planurile pentru un nou regulament care...

Fenomenul „stomacul de desert” explicat științific: de ce pofta de dulce persistă după masă

Oechipă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Cercetare a Metabolismului din Köln a făcut o descoperire revoluționară...

ROAJOBS 2025 – Evenimentul de recrutare dedicat exclusiv industriei alimentare și a suplimentelor, un real succes la Iași

U niversitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași a găzduit în ziua de 8 aprilie, cea...

Ciocolata vegană cucerește Europa: 5 motoare care propulsează noul val al gustului conștient

Piața ciocolatei vegane este într-o continuă expansiune, iar cifrele confirmă acest trend ascendent. În 2023, valoarea globală a acestui segment...

Tarifele impuse de SUA alimentează tensiunile comerciale: industria alimentară europeană reacționează dur

Anunțul președintelui american Donald Trump privind introducerea unor tarife...

Follow-up Workshop METROFOOD RO Evolve: Un nou pas spre un ecosistem alimentar digitalizat, 11 aprilie 2025

Astăzi, 11 aprilie 2025, proiectul METROFOOD RO Evolve a marcat o...

Nu judeca o carte după coperta ei – de ce nu toate PFAS sunt dăunătoare

Substanțele per- și polifluoroalchilate (PFAS), adesea etichetate ca „substanțe...

„Hrana ca medicament”: piață în plină expansiune și strategie de sănătate pentru viitor

Conceptul de „hrană ca medicament” se află în centrul unei revoluții în industria alimentară și sanitară, devenind tot mai...

Criza boabelor de cacao: Cum exploatarea ilegală a aurului amenință producția și prețurile

Sectorul producției boabelor de cacao se confruntă cu o criză majoră, determinată nu doar de schimbările climatice și bolile...

Eticheta „bogat în proteine” cucerește Europa: între marketing, sănătate și comportament de consum

Consumul de alimente bogate în proteine ​​a devenit un fenomen dominant în Europa, reflectând o schimbare profundă în preferințele...

Fedima oferă un grant de 20.000 euro pentru inițiative sustenabile în sectorul de panificație

Fedima, Federația Europeană a Producătorilor de Ingrediente pentru Panificație, Patiserie și Cofetărie, anunță lansarea programului de granturi în valoare...

Oportunități de carieră cu gust de succes la ROAJOBS 2025 – alături de Bimbo România

Pe 8 aprilie 2025, la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, te așteptăm la...

Carnea de dinozaur cultivată ajunge în supermarketurile din Europa: între inovație alimentară și controverse etice

O premieră mondială în domeniul tehnologiei alimentare stârnește uimire și dezbateri aprinse: carnea de dinozaur cultivată în laborator a...

Studiu de ultimă oră: sucraloza, îndulcitorul artificial folosit pe scară largă, ar putea stimula pofta de mâncare

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Metabolism trage un semnal de alarmă în legătură cu unul dintre cei...

Proiectul ANPC privind vizualizarea adaosului comercial la raft provoacă reacții dure din partea mediului de afaceri și al instituțiilor europene.

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), aflată în prezent în consultare publică, prevede obligativitatea comercianților de a afișa...

ROAJOBS 2025: Hub de oportunități pentru studenți și specialiști în industria alimentară – 8 aprilie 2025 | Universitatea Științele Vieții Iași, Aula Magna “Haralamb...

Profesioniștii, studenții și absolvenții din industria alimentară au oportunitatea de a accesa oferte de carieră relevante și de a...

Adunarea Generală Anuală ROMPAN: provocări și perspective pentru industria de morărit, panificație și produse făinoase

Echipa RO.aliment a participat în ziua de 27 martie la Adunarea Generală Anuală a Patronatului Român din Industria de...

Certificările RSPO: o sabie cu două tăișuri. Un nou studiu ridică semne de întrebare asupra impactului certificării

Certificarea RSPO (Roundtable on Sustainable Palm Oil) este considerată un reper în industria uleiului de palmier, vizând promovarea sustenabilității...

Nestlé și Lidl rămân fidele sistemului Nutri-Score, în ciuda retragerii sprijinului Comisiei Europene

Nestlé și Lidl, două dintre cele mai influente companii din industria alimentară europeană, și-au reafirmat angajamentul față de utilizarea...

Lidl România continuă expansiunea pe plan local prin deschiderea a două noi magazine

Lidl continuă investițiile pe plan local prin deschiderea a două noi magazine, în municipiul Iași și în comuna Berceni,...

Cum tehnologia transformă sănătatea „invizibilă” în noul standard alimentar

Într-un context global în care consumatorii devin tot mai atenți la ceea ce pun în farfurie, dar fără să...

Succesul pe piața GLP-1 creează oportunități majore pentru F&B

Industria alimentară este forțată să se reinventeze. Ce vor mănânca foștii și actualii utilizatori de GLP1? Piața GLP-1, medicament folosit...

Safir caută profesioniști pasionați la ROAJOBS 2025: Oportunități de carieră în industria alimentară

ROAJOBS 2025, evenimentul dedicat carierelor în industria alimentară și a suplimentelor, organizat la Universitatea de Științele Vieții din Iași,...

Industria alimentară, în vizorul hackerilor: Securitatea cibernetică devine o urgență ignorată

Atacurile cibernetice asupra industriei alimentare și a băuturilor (F&B) sunt în creștere, iar specialiștii avertizează că sectorul devine tot...

Știrile zileiNEWS
RO.aliment vă recomandă