Există o mulțime de forme pe care frauda alimentară le poate lua: prin substituire, introducerea de substanțe interzise, diluarea, înlocuirea produselor organice cu unele convenționale, realizarea unor tratamente interzise, falsificarea documentelor.
Ramona Clep, Șef serviciu Igienă, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor, va vorbi despre toate acestea în prezentarea sa care va fi susținută în ziua de 8 februarie 2024, în cadrul seminarului informativ ESE 2024.
Frauda alimentară nu este deloc o problemă nouă. În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a cantității și frecvenței fraudei alimentare în întreaga lume. Cele mai frecvente exemple de fraudă sunt produsele care se prezintă ca fiind ceea ce nu sunt sau produsele care conțin ingrediente adăugate care nu sunt conforme cu reglementările.
Odată cu apariția reglementării legislative din Regulamentul (UE) nr. 625/2017 în ceea ce privește fraudele alimentare și din cauza creșterii numărului de astfel de situații, Comisia Europeană încurajează Statele Membre să identifice aceste fenomene. Practicile frauduloase sunt favorizate de existența lanțurilor lungi de distribuție, intervenția mai multor operatori din domeniul alimentar în lanțul de distribuție al unui aliment, ceea ce face ca trasabilitatea să fie greu de stabilit.
Un tip de fraudă alimentară cu care s-a confruntat ANSVSA în ultima vreme este legată de fraudarea produselor tradiționale sau cele cu origine protejată, care sunt înlocuite de produse realizate convențional, dar care sunt vândute ca produse tradiționale. Utilizarea unor substanțe interzise în creșterea animalelor de fermă (hormonii de creștere) este considerată tot fraudă. De asemenea, carnea congelată cu întârziere este un alt tip de fraudă, pusă în lumină de cazul cărnii din Olanda care era congelată aproape de expirarea perioadei de valabilitate și era trimisă în alte state membre, inclusiv în România. Carnea, conform legislației europene trebuie congelată imediat după obținere. Doamna Ramona Clep a mai arătat că deși nu există o o definiție concretă a fraudei alimentare, există anumite criterii care se aplică atunci când o activitate este calificată drept fraudă alimentară.
Despre Ramona Clep
Ramona Clep a absolvit facultatea de medicină veterinară din Timișoara în urmă cu 25 de ani. De peste 21 de ani lucrează în cadrul ANSVSA având diferite funcții de conducere: 2009 – 2018 – Șef serviciu audit tehnic; 2018 – prezent – Șef serviciu igienă.
