Acordurile comerciale stimulează sectorul agroalimentar al UE

Acordurile comerciale pot contribui la creșterea vânzărilor și pot sprijini crearea de locuri de muncă în sectorul agroalimentar, conform unui studiu recent.

0
151

Rezultatele unui studiu independent, realizat în numele Comisiei Europene, arată că acordurile comerciale au contribuit la stimularea exporturilor de produse agricole din UE și au sprijinit ocuparea forței de muncă în sectorul agroalimentar și în alte sectoare ale economiei.

Au fost studiate în detaliu acordurile comerciale cu trei țări – Mexic, Coreea de Sud și Elveția.

„Doar aceste trei acorduri au permis o creștere a volumului exporturilor de produse agroalimentare din UE cu peste un miliard de euro și au generat o valoare adăugată în sectorul agroalimentar de 600 de milioane de euro. Conform acestui studiu, un fapt la fel de important este că această creștere a exporturilor a contribuit la asigurarea în total a mii de locuri de muncă în toată UE, din care cea mai mare parte în sectorul agroalimentar, inclusiv în agricultura primară. Aceste cifre sunt o dovadă clară a faptului că acordurile comerciale ambițioase și echilibrate au un efect pozitiv asupra industriei alimentare și agriculturii europene”, arăta comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan.

Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, declara la rândul său că, „negociate corect, acordurile comerciale reprezintă o forță a binelui pentru agricultorii și pentru producătorii noștri de alimente. De asemenea, studiul oferă informații importante în privința modului în care putem continua să reducem birocrația inutilă și să eliminăm barierele în negocierile noastre comerciale în viitor.”

Studiul arată că acordurile au contribuit la intensificarea schimburilor comerciale în ambele direcții, cu creșterea exporturilor UE și cu creșterea importurilor de produse din aceste trei țări, oferind consumatorilor și întreprinderilor din UE un acces sporit la produse agroalimentare. Este de notat faptul că această creștere a importurilor are un impact redus asupra producției din interiorul UE. În schimb, ea reflectă în principal înlocuirea importurilor din alte țări terțe sau o creștere a consumului în UE.

acorduri_comerciale2Prin acordul între UE și Mexic, în 2013, la trei ani după ce ambele părți au eliminat toate barierele comerciale pe care s-au angajat să le elimine în cadrul acordului, exporturile de produse agroalimentare ale UE au crescut cu 105 milioane de euro. Majoritatea acestor exporturi constau în produse alimentare procesate și băuturi. Importurile suplimentare în valoare de 316 milioane de euro efectuate în același an constau în principal în produse primare.

De asemenea, studiul a identificat posibilități pentru eliminarea altor tarife și bariere existente în sectorul agricol al UE. Acest aspect este în curs de examinare în cadrul negocierilor pentru modernizarea acordului UE-Mexic. Cu toate că nu este încă pe deplin pus în aplicare, acordul de liber schimb (ALS) UE-Coreea de Sud a determinat o creștere a exporturilor de produse agroalimentare din UE în 2015 (ultimul an pentru care sunt disponibile date) în valoare de 439 de milioane de euro, în cea mai mare parte sub formă de produse primare.

Importurile suplimentare în valoare de 116 milioane de euro efectuate în același an constau în principal în produse alimentare procesate și băuturi. Acordurile comerciale UE-Elveția privind produsele agricole și produsele agricole procesate au generat împreună o creștere cu 532 de milioane de euro a exporturilor de produse agroalimentare din UE în 2010, adică la trei ani după ce au fost puse integral în aplicare.

Sursa: FoodProcessingTechnology.com

Majoritatea acestor exporturi au fost sub formă de produse alimentare procesate și băuturi. Importurile suplimentare în valoare de 1,17 milioane de euro constau în principal în produse primare. Studiul subliniază importanța de a urmări îndeaproape negocierile comerciale ale principalilor noștri competitori pentru a garanta că UE nu rămâne în urmă în privința condițiilor de acces la piețe importante pentru produsele agroalimentare.

Din studiu rezultă, de asemenea, că acordurile ambițioase mai recente, precum UE-Coreea, care a intrat în vigoare în 2011, au un impact pozitiv mai mare decât acordurile mai vechi și mai puțin cuprinzătoare, precum acordul UE-Mexic din anul 2000. Acesta reprezintă un indiciu al ameliorării calității și a eficacității acordurilor comerciale ale UE în privința înlăturării barierelor și a succesului în îmbunătățirea competitivității sectorului.

De asemenea, studiul subliniază importanța campaniilor UE de promovare și informare pentru a sprijini accesul exportatorilor din UE la piețele noi și pentru a sprijini intensificarea activităților economice pe piețele existente. Comisia și-a sporit în mod considerabil bugetul dedicat promovării, comisarul Hogan efectuând deja vizite la nivel înalt în șase țări (Columbia și Mexic, China și Japonia, Vietnam și Indonezia) pentru promovarea produselor agroalimentare ale UE și pentru a oferi întreprinderilor și organizațiilor din UE șansa de a găsi noi oportunități pentru activități economice în aceste țări.

Exporturile de produse agroalimentare din UE au atins niveluri record în anul 2016

Cele trei acorduri comerciale și-au adus, de asemenea, contribuția la faptul că anul 2016 a fost un an record pentru exporturile de produse agroalimentare din UE, valoarea totală a exporturilor atingând 130,7 miliarde de euro, cu 1,7 miliarde de euro mai mult decât în 2015.

Cele mai mari creșteri ale exporturilor anuale au fost cele cu destinația SUA (+1,26 miliarde de euro) și China (+1,06 miliarde de euro).

În același timp, valoarea importurilor de produse agroalimentare ale UE a scăzut cu 1,5%, ajungând la 112 miliarde de euro. În anul 2016, sectorul agroalimentar a reprezentat 7,5% din totalul exporturilor de mărfuri ale UE; 6,6% din ansamblul mărfurilor importate sunt produse agroalimentare.

Cu un surplus de 18,8 miliarde de euro, sectorul agroalimentar reprezintă aproape jumătate din excedentul comercial global al Uniunii Europene, care s-a ridicat la 39,3 miliarde de euro în 2016. În medie, fiecare nouă tranșă de exporturi de 1 miliard de euro sprijină 15.000 de locuri de muncă în UE. În Europa, 31 de milioane de locuri de muncă depind de exporturi.

CETA va economisi 500 de milioane de euro pe an pentru UE

scheme_de_sprijin1Parlamentul European a votat, pe 15 februarie, în favoarea Acordului economic și comercial cuprinzător (Comprehensive Economic and Trade Agreement – CETA) dintre UE și Canada, propus de Comisia Europeană, încheind procesul de ratificare al acestui acord la nivelul UE. CETA creează noi oportunități pentru întreprinderile din UE, prin economisirea a peste 500 de milioane de euro pe an, sumă cheltuită în prezent cu plata taxelor vamale pentru bunurile care sunt exportate în Canada, arăta Comisia Europeană într-un comunicat.

„Acordul oferă întreprinderilor din UE cel mai bun acces pe care l-au avut vreodată la contractele de achiziții publice din Canada, inclusiv la nivelul provinciilor (precum și la nivel federal și municipal). CETA va crea noi oportunități pentru agricultorii europeni, satisfăcând interesele europene importante în domeniul produselor exportate, cum ar fi brânzeturile, vinul și băuturile spirtoase, fructele și legumele, produsele prelucrate, precum și protejarea a 143 de produse de calitate superioară (așa-numitele produse cu „indicație geografică”). Totodată, CETA nu va schimba modul în care UE reglementează siguranța alimentară, incluzând produsele care conțin OMG-uri sau interdicția vizând carnea de vită provenind de la animale tratate cu hormoni.”

De asemenea, acordul va oferi o mai mare securitate juridică în domeniul serviciilor, o mai bună mobilitate pentru angajații întreprinderilor și un cadru de recunoaștere a calificărilor profesionale. CETA intră în vigoare cu titlu provizoriu odată ce va fi ratificat și de partea canadiană și va fi implementat integral odată ce parlamentele tuturor statelor membre vor ratifica acordul conform propriilor cerințe constituționale.

Impactul TTIP asupra României – o analiză cost-beneficiu

Posibilul impact al unui alt acord important al UE – TTIP – asupra României a fost cel mai bine rezumat de către economistul șef al DG Trade, Lucian Cernat, care a afirmat că „un acord TTIP excelent negociat de CE va fi complet inutil pentru România dacă țara nu este pregătită pentru el”, se arată în studiul Viitorul parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii în contextul Acordului de liber schimb dintre UE și SUA (TTIP – Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții), realizat de Cristian Niță (coordonator), Valentin Stoian și Alexandra Popescu sub egida Institutului European din România (studiu din care vom prezenta în cele ce urmează cele mai relevante aspecte).

carne_export20Afirmația se bazează pe un alt studiu, realizat de Lucian Cernat (2016), care arată că, în esență, economia României nu este dezvoltată pe același tipar precum cele europene, fiind axată mai ales către exportul intra-UE și bazată pe foarte multe firme străine. Lucian Cernat afirma că „peste 80% dintre firmele care exportă din România sunt firme străine”.

De asemenea, agricultura de subzistență reduce drastic posibilitatea unui comerț cu bunuri agricole (0,2% exporturi agricole către SUA din exporturile României în afara UE, spre deosebire de 5,8% al restului țărilor UE), iar alte sectoare sunt relativ subdezvoltate.

Singurele sectoare la care România depășește restul țărilor UE în privința procentului de exporturi către SUA sunt serviciile de comunicații și serviciile financiare.

Totodată, Cernat afirmă că există un număr extrem de mic de firme românești care exportă bunuri în SUA (circa o mie), dintre care o mare parte sunt corporații multinaționale (o parte dintre ele firme americane), și doar circa 18% sunt firme cu capital românesc. Spre deosebire de bunuri, comerțul România-SUA în domeniul serviciilor este considerabil mai dezvoltat, fiind preponderent dominant sectorul IT. Conform datelor prezentate de Cernat și Lakatos, exporturile României către SUA reprezintă doar 10% din exporturile României în afara UE, spre deosebire de restul statelor UE, care, în medie, exportă către SUA circa 20% din totalul exporturilor în afara blocului comunitar (Cernat și Lakatos, 2016).

Studiile realizate până acum (Colibășanu, Grigorescu, Vaș, 2015; Ghinea, 2015, Oehler-Șincai, Velciu, Pop, 2015) prefigurează, în cazul adoptării unui TTIP ambițios, o creștere între 0,25% și 0,3% a PIBului anual al României, în funcție de tipul de acord adoptat și de dezvoltarea ulterioară a comerțului România-SUA.

Astfel, modelul estimat de Cernat și Lakatos prevede următoarele elemente:

„a) Eliminarea 100% a tarifelor existente între statele membre ale UE;

b) Reducerea cu 25% a barierelor netarifare existente cu privire la bunuri și servicii atât pe piețele UE, cât și SUA;

c) O reducere cu 20% (o cincime din reducerile netarifare bilaterale România-SUA descrise la punctul b) în favoarea tuturor țărilor terțe ce nu fac parte din TTIP, reprezentând efectele spill-over directe, ducând astfel la o scădere echivalentă a costurilor comerciale pentru țările terțe care exportă către UE și SUA;

d) O reducere cu 10% (o zecime din reducerile directe bilaterale ale barierelor netarifare de la punctul b) de către toate țările non-membre față de UE/România și SUA, reprezentând efectele spill-over indirecte, ducând astfel la o reducere a costurilor de reglementare la nivel multilateral.”

De asemenea, studiul ECORYS estimează două scenarii de adoptare a TTIP: cel ambițios prevede eliminarea a 100% din barierele tarifare, 25% din barierele netarifare, cu excepția celor pentru produse alimentare procesate, și 50% din barierele netarifare în domeniul achiziiților publice, iar cel mai puțin ambițios include eliminarea doar a 98% din barierele tarifare, a 10% din barierele netarifare și a 25% din barierele netarifare asupra achizițiilor publice (ECORYS, 2016).

export1De asemenea, conform modelării făcute de ECORYS, din punctul de vedere al efectelor asupra creșterii PIB, România ocupă locul 22 din 28 de țări, în special din cauza integrării sale economice mai scăzute decât multe dintre alte state europene. Alte studii economice estimează diferit impactul TTIP asupra economiilor Europei, criticând în special modelul econometric CGE utilizat pentru estimare. Pe baza utilizării unui alt model econometric (modelul de Politici Globale al Națiunilor Unite), Jeronim Capaldo (2014) estimează o scădere a Produsului Intern Brut, a veniturilor angajaților și a exporturilor, atât în SUA, cât și în Uniunea Europeană, precum și o creștere a instabilității financiare pe piețele globale.

Aspecte controversate

România acceptă deja cultivarea porumbului modificat genetic MON810 (cu instituirea unei arii de protecție în jurul câmpurilor cultivate), deși suprafețele cultivate s-au redus considerabil, până la eliminarea acestui soi de porumb în 2016. Astfel, în 2013 a fost aprobată cultivarea a 834 ha de porumb modificat genetic, în 2014 a 770 ha, acesta reducându-se considerabil în 2015 la 2,5 ha și la 0 ha în 2016 (MADR n.d.). De asemenea, în ciuda unei susțineri considerabile din partea președintelui Academiei Române și a Președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice a aceleiași instituții, România a adoptat, odată cu intrarea în UE, legislația comunitară, care a dus la interzicerea cultivării de soia modificată genetic (Haiduc, Sinescu, 2010).

Astfel că decizia de a continua interzicerea cultivării organismelor modificate genetic nu va afecta extrem de mult România, deoarece în acest moment acestea nu mai sunt prezente în România. În cazul în care se va accepta prezența acestora, România are deja o oarecare experiență cu implementarea standardelor de protecție pentru cultivarea acestor organisme, de tipul spațiilor libere din jurul recoltei. Pe de altă parte, acceptarea cultivării organismelor modificate genetic poate, în cazul în care acestea se dovedesc a fi periculoase, afecta sănătatea consumatorilor mediul și cheltuielile legate de sănătate și mediu. Magnitudinea acestor efecte este, însă, imposibil de estimat.

În domeniul agricol, interesele României sunt mult mai posibil a fi afectate de posibilitatea acceptării importurilor de pui injectat cu hormoni de creștere, care ar putea intra în concurență semnificativă cu carnea de pui sau vită produsă în țară. Conform Uniunii Europene, România are doar patru indicații geografice protejate, iar ponderea acestora în sectorul agroalimentar românesc este probabil foarte mică. Listele publicate de Comisia Europeană la 21 martie 2016 nu includ și produsele recent aprobate ca produse tradiționale cu indicație geografică protejată, respectiv Salamul de Sibiu (februarie 2016), Telemeaua de Ibăneşti (martie 2016) și Novacul afumat din Țara Bârsei (aprilie 2017).

bauturi1România a înregistrat pe lista indicațiilor geografice E-Spirit încă 14 sortimente de băuturi spirtoase – pălinci, horinci, țuici, vinars – care nu se regăsesc incluse în capitolul de negocieri dintre SUA și UE. Prin urmare, acest aspect reprezintă unul în care România va trebui să se adapteze oricărei soluții decise, dar care, la acest moment, nu aduce pierderi sau câștiguri semnificative anumitor producători români. Acest aspect se poate însă modifica pe termen lung, dacă România va înregistra o serie mai largă de indicații geografice, iar venitul unui grup mai larg de producători ar fi astfel afectat.