Înalta Curte de Casatie si Justitie a hotărât că în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, pe lângă debitul principal datorat statului român, se datorează și accesoriile aferente (dobânzi și penalități, sau majorări de întârziere), conform Codului de Procedura Fiscală.
În Monitorul Oficial nr. 875 din 23 noiembrie 2015 a fost publicată Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Codul de procedura penala. Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că, în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscala prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, va dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscala.
Astfel, decizia aduce clarificări cu privire la faptul că, în situația în care inculpatul este condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscala, pe lângă debitul principal datorat statului român, reprezentat prin ANAF, se datorează și accesoriile aferente (dobânzi și penalități, sau majorări de întârziere), conform Codului de Procedura Fiscală.
