După abținerea anunțată a Germaniei și Italiei, votul pentru o parte cheie a legislației europene de „due diligence” care ar fi obligat companiile, inclusiv companiile alimentare, să elimine abuzurile legate de drepturile omului și de mediu din lanțurile lor valorice, a fost amânat. Are legea acestea vreun viitor?
Abordarea abuzurilor legate de mediu și de drepturile omului în lanțurile de aprovizionare devine o problemă din ce în ce mai importantă pentru industria alimentară europeană. Legislația își păstrează un rol cheie în aducerea acestui lucru în prim-planul conștiinței publice și politice.
Votul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER) asupra implementării directivei de due diligence privind sustenabilitatea corporativă (CSDDD), o piesă a legislației UE care ar fi însemnat ca marile companii, inclusiv cele din industria alimentară, să fie obligate să-și asigure lanțurile de aprovizionare că sunt „libere” de abuzuri legate de drepturile omului și de acțiuni de distrugere a mediului, a fost amânată în urma abținerii declarate a Italiei și Germaniei de la vot.
Legislația, deși nu vizează în mod specific alimentele și băuturile, ar fi modificat în mod semnificativ industria. Amânarea sa înseamnă că schimbările prognozate nu vor fi puse în aplicare, cel puțin deocamdată.
Ce este CSDDD?
CSDDD este un act legislativ care ar fi consacrat în lege cerința pentru companiile mari de a atenua sau elimina elementele abuzurilor legate de drepturile omului și distrugerea mediului în cadrul lanțurilor lor valorice.
„Legislația propusă stabilește un catalog de reglementări internaționale de mediu și de drepturile omului pentru care companiile trebuie să stabilească procese de due diligence (declarație de politică, analiză de risc, remediere, mecanism de reclamație, raportare)”, a declarat pentru FoodNavigator, Stefanie Sabet, director general și șef al Oficiului de la Bruxelles, la Federația Germană a Industriei Alimentare și a Băuturilor (BVE).
Trasabilitate
Mulți actori din sectorul privat au propriile lor inițiative pentru a-și menține lanțurile de aprovizionare libere de încălcarea drepturilor omului și a cerințelor de mediu. Tehnologia de trasabilitate joacă un rol cheie în acest sens, tehnologii precum GPS-ul și blockchain-ul fiind folosite pentru a se asigura că produsele pot fi urmărite până la sursele lor.
Directiva este concepută pentru a viza companiile mari, multinaționale. Pentru ca acesta să se aplice, companiile trebuie să aibă 500 sau mai mulți angajați (250 pentru industriile cu risc ridicat) și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 150 de milioane de euro.
Potrivit lui Sabet, directiva vizează și IMM-urile datorită atenției acordate lanțurilor valorice ale acestor afaceri mari, care pot include IMM-uri.
Potrivit Coaliției Europene pentru Justiție Corporativă (ECCJ), totuși, este de datoria marilor întreprinderi să ofere sprijin financiar și nefinanciar IMM-urilor pentru a preveni impactul măsurilor asupra acestora. Acestea includ investițiile indirecte, cum ar fi investițiile în facilități, precum și investițiile directe.
„CSDDD protejează IMM-urile prin reechilibrarea și clarificarea responsabilității dintre marile companii și IMM-urile din lanțul valoric. Directiva este foarte clară, afirmând că marile companii suportă costul verificării, astfel încât să nu-l transmită IMM-urilor”, a declarat Julia Otten, senior policy leader la firma de avocatură Frank Bold.
Afacerile afectate atât în interiorul, cât și în afara blocului
Multe dintre companiile afectate sunt cele din industria alimentară. „Datorită abordării lanțului valoric, toate companiile din industria alimentară din Europa vor fi probabil afectate direct sau indirect de această lege, ne așteptăm la costuri birocratice enorme și, de asemenea, la perturbarea lanțurilor de aprovizionare”, ne-a spus Sabet de la BVE.
Firmele din afara UE, a continuat ea, vor fi, de asemenea, afectate dacă au afaceri în interiorul acesteia, iar din cauza costurilor ridicate implicate, unele pot înceta să mai activeze pe această piață.
De ce votul a fost amânat?
Votul privind CSDDD a fost amânat deoarece atât Italia, cât și Germania și-au anunțat abținerea.
Înainte de abținerea Germaniei, ministrul german al Justiției, Marco Buschmann, de la Partidul Liber Democrat (FDP), a făcut lobby împotriva actului, îndemnând celelalte state membre UE să voteze împotriva acesteia.
„Protecția drepturilor omului face parte din identitatea de bază a UE. Prin urmare, susțin pe deplin obiectivul directivei de a asigura o mai bună protecție a drepturilor omului și a mediului în lanțurile de aprovizionare ale companiilor europene. Cu toate acestea, acest obiectiv nu trebuie să ducă la auto-constrângerea Europei ca loc pentru o bună derulare a afacerilor. La urma urmei, performanța economică este baza pentru prosperitate – mai ales în vremuri de mari schimbări geopolitice”, a spus Buschmann despre CSDDD.
Reglementarea UE privind lanțurile de aprovizionare trebuie să ofere soluții care să consolideze protecția drepturilor omului, dar care să țină cont și de situația noastră economică. Este nevoie de soluții care să nu suprasolicite în special întreprinderile mici și mijlocii și care să nu paralizeze Germania și Europa în competiția internațională, cu și mai multă birocrație.
Regula port sigur
O regulă safe harbour este o prevedere legală care permite unei companii să evite răspunderea de reglementare în anumite situații și când sunt îndeplinite anumite condiții.
„Pentru noi, a fost important să negociem până la final și apoi să facem o evaluare generală a rezultatului pentru a determina dacă acesta este acceptabil. Preocupările noastre nu au fost atenuate; riscurile pentru economia europeană și germană depășesc câștigurile.”
Potrivit Sabet de la BVE, directiva nu a satisfăcut anumite solicitări germane, cum ar fi introducerea unei reguli „safe port”.
Ce se întâmplă acum?
Votul privind CSDDD a fost amânat pentru viitor, din cauza eșecului statelor membre UE de a ajunge la un consens. Pentru ca un vot să aibă loc, fie Germania, fie Italia ar trebui să fie convinse să se răzgândească.
Dacă statele membre nu reușesc să fie de acord să-l voteze, procesul legislativ de elaborare a CSDDD ar putea fi nevoit să repornească până când se elaborează o legislație de care toate statele sunt mulțumite.
În plus, mulți prevăd că partidele sceptice cu privire la legislația legată de schimbările climatice vor câștiga mai multă influență în UE în urma alegerilor europene din iunie, legislația, cu elementul său verde semnificativ, ar putea fi eliminată.
„Este extrem, extrem de riscant să o amânăm după alegeri, așa că, în opinia mea, trebuie votată înainte”, a declarat Anna Cavazzini, europarlamentar pentru partidul politic german Alianța 90/Verzii.
