Industria carnii trebuie sa faca lobby pentru a-si proteja interesele

0
559

Pentru a-și proteja propriile interese în fața guvernelor însărcinate cu punerea în aplicare a tratatului internațional privind schimbarile climatice ce a fost convenit la Paris, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, industria cărnii va trebui să-și facă lobby.

Acordul care a intervenit la a 21-a sesiune a Conferinței Părților Convenției-Cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP sau “COP 21”) prevede ca temperaturile medii globale să fie menținute sub un nivel care să nu depășească 2°C peste valorile pre-industriale. Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO) a avertizat însă că, chiar și o creștere de 1,5°C va afecta sectorul creșterii animalelor în multe țări, iar Alexandre Meybeck, consilier principal pentru agricultură, mediu și schimbări climatice în cadrul FAO, a declarat că sectorul creșterii bovinelor în cazul unei creșteri de 3°C a temperaturii medii globale “ar suferi mult mai mult “.

Totodată, Hsin Huang, secretar general al Secretariatului Internațional al Cărnii, a declarat că industriile naționale de producere a cărnii vor trebui să păstreze o legătură strânsă cu guvernele din țările lor pentru a se asigura că nu vor fi fixate obiective nerealiste pe seama lor, pentru ca țările lor de origine să se conformeze prevederilor acordului. “Industria noastră nu face suficient pentru a-și spune propria versiune. Prin faptul că nu vorbim despre ceea ce facem pentru a combate schimbările climatice ne transformăm într-o țintă ușoară pentru grupările interesate, bine organizate”.

Rezistență la schimbarile climatice

”Agricultura este unul dintre puținele sectoare în care acțiunile individiuale pot ajuta la reducerea emisiilor de carbon. Per total, agricultura poate furniza o cantiate mai mică de CO2 prin exploatarea mai eficientă a pășunilor. Agricultura a fost singurul sector care a fost menționat în mod specific în acordul final. La articolul 2 al acordului, țările semnatare și-au asumat “realizarea creșterii capacității de a se adapta la efectele negative ale schimbărilor climatice și de a se îngriji de rezistența la schimbările climatice și de dezvoltarea unor activități cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, într-un mod care nu amenință producția de alimente,” a spus Dr. Jonathan Scurlock, consilier șef pe probleme de energie și energii regenerabile la Uniunea Națională a Fermierilor din Marea Britanie”.”

”Acestea sunt singurele prevederi ce pot fi invocate în fața guvernele noastre, dacă acestea vor dori să  introducă măsuri care fac industria neprofitabilă. Emisiile agricole sunt fundamental diferite de cele din alte sectoare. Nu există nici un prototip al unei rumegătoare modificate genetic, care nu produce metan. Emisiile din domeniul agricol pot fi minimizate, dar nu pot fi eliminate, arată Jonathan Scurlock.

industria_carnii_5Rata emisiilor de CO2 din China este “îngrozitoare”

Există, de asemenea implicații clare pentru industria cărnii în articolul 2 al acordului, care cheamă la acordarea de finanțări în vederea implementării noilor tehnologii în țările în curs de dezvoltare, prin “fluxuri consistente de fonduri care să conducă la introducerea noilor tehnologii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră ori rezistente la efectele schimbărilor climatice”. Acest lucru a fost salutat de către Scurlock, care a spus: “Este o recunoaștere a faptului că, mai devreme sau mai târziu, vom împărtăși tehnologia noastră cu ceilalți. Nu ar exista niciun câștig pentru noi dacă am implementa tehnologiile de creștere a vacilor cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, iar industria Chinei ar înregistra în continuare rate îngrozitor ridicate de emisii de metan.”

Totuși, Scurlock crede că problema concurenței între națiunile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în ceea ce privește implementarea prevederilor acordului ar putea fi supraestimată: “Cred că problema mai largă este cea a valorii adăugate. Nu cred că industria cărnii ar trebui să îi pună față în față pe competitori din Brazilia sau Botswana, spre exemplu, pe baza costurilor.”

Meybeck a fost de acord că sectorul cărnii ar putea avea abordări inovatoare: “O parte din acordul convenit la Paris implică o recunoaștere a nevoii de noi stiluri de viață mai durabile și a obținerii de produse comercializabile, prin metode mai prietenoase cu mediul. Vor fi, probabil, schimbări progresive ale modelelor de consum. Aceasta poate duce la o mai mare apreciere de către consumatori a produselor cu valoare adăugată.”

Acordul va conduce, de asemenea, cu siguranță, la o îmbunătățire a sistemului de comercializare a emisiilor la nivel mondial și la întărirea Mecanismului de Dezvoltare Curată al ONU și prevede la articolul 6 “o diminuare a transferurilor de emisii la nivel internațional pentru a se obține rezultate determinate la nivel național”. Meybeck a declarat că acest lucru reprezintă o veste bună pentru crescătorii de animale. “Refacerea și creșterea suprafețelor de pășuni și fânețe este importantă pentru crearea de  rezerve de carbon,”, a spus acesta.

Perspective sumbre pentru producătorii români

În ceea ce priveșre autoritățile din România, perspectiva nu este deloc una luminoasă, în condițiile în care consultările autorităților cu organismele din sector sunt aproape inexistente din perspectiva rezultatelor cerute de cei din domeniu, iar legiuitorul a dovedit de nenumărate ori că ”aruncă” pe piață de mult prea multe ori, legi care nu au studii de impact. Prin urmare, nu ar fi imposibil ca autoritățile române să adopte reglementări care să facă sectorul neprofitabil.

De altfel, autoritățile românești sunt deja renumite pentru procedurile birocratice adoptate, ce îngreunează spre exemplu procesul de absorbție al fondurilor europene.

Iar în materie de gafe monumentale ce afectează zootehnia și, pe lanțul alimentar și procesatorii, nu putem să nu uităm interzicerea pășunatului animalelor pe pășunile proprii între 5 decembrie și 24 aprilie sau prevederea din Legea vânătorii cu privire la sectorul ovinelor, respectiv limitarea numărului de câini de stână.