Suprareglementarea, dar si traducerile realizate de neprofesionisti, din legislatia europeana sunt o adevarata piatra de moara pentru producatorul si procesatorul autohton de produse romanesti. La EXPO CONFERINTA “Produsul romanesc si valoarea lui pe piata”, eveniment organizat recent de revista Ro.aliment, la Hotel Sport, din Poiana Brasov, participantii au dezbatut aprins avantajele produselor de import vs dezavantajele produselor romanesti.
La ora actuala domeniul etichetarii alimentelor, din Romania, se ghideaza dupa un numar de peste 50 de legi romanesti si europene, incontinuu modificate si amendate. Eticheta perfecta este un lucru foarte complicat pe piata produselor alimentare din Romania, avem legi romanesti ce pun bariere in primul rand produselor romanesti, este concluzia referindu-ne la fenomenul suprareglementarii.
Dar aceasta problema nu este singura pentru producatorul si procesatorul roman, deoarece suprareglementarea este de multe ori dublata si de aceea a traducerilor oficiale de slaba calitate realizate de neprofesionisti, dupa reglementarile europene in vigoare (regulamente, directive etc.).
Spre exemplu, in tabelul nutritional ce va trebui sa se regaseasca pe eticheta oricarui produs din Romania, destinat consumului alimentar ”Fats, of which “saturates”” s-a tradus prin ”Grasimi, din care “acizi grasi saturati””!!! Acizii grasi sunt componenti ai grasimilor, iar o traducere corecta ar fi fost ” Grasimi, din care grasimi saturate”. Alte cateva exemple de traduceri nereusite sunt: 1. “Emulsifier” s-a tradus prin… Emulsifiant in loc de … “Emulgator”; 2. “Mass Caterer” s-a tradus prin … Unitate de Restauratie Colectiva !!!!!! (exemple de Unitati de Restauratie Colectiva: firme de catering, saormerii, covrigarii, cantine, rulote, etc.).
Ce se intampla insa, atunci cand producatorul va folosi traducerea corecta, pe eticheta? Vestea buna, este ca in astfel de cazuri, legislatia europeana da dreptate producatorului, dar de multe ori este nevoie de timp, nervi si bani pentru a urma un parcurs in justitie care sa-i faca dreptate producatorului, procesatorului sau comerciantului roman amendat.
Un alt efect al traducerilor gresite este legat de restrangerea folosirii anumitor ingrediente in procesele de fabricatie a alimentelor. Spre exemplu, datorita traducerii nereusite, se pot folosi aditivii permisi pentru “sausages” doar la “carnati”, in conditiile in care termenul de “sausages” acopera o gama larga de produse precum carnatii, slamurile, caltabosul, sangeretele, lebarul, mortadella, crenvurstii.
ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR
13. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
14. REGULAMENTUL (CE) nr. 1924/2006 privind mentiunile nutritionale si de sanatate asociate alimentelor;
15. REGULAMENTUL(CE) nr.1925/2006 privind adaugarea de vitamine si minerale si de alte substante la alimente ;
16. Ordinul nr. 851/1.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative in scopul aplicarii directe a regulamentelor si deciziilor comunitare;
17. Regulamentul nr. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor si ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri ai fitosterolilor, fitostanoli si/sau esteri ai fitostanolului;
18. Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari;
19. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare;
20. Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 privind enzimele alimentare;
21. Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 privind aromele;
CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PESTE, OUA
22. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);
23. Ordinul nr. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, cu completarile ulterioare;
24. Ordinul nr. 333/ 2002 prin producerea, comercializarea si utilizarea carnii separate mecanic, cu modificarile ulterioare;
25. Ordinul nr.510/944/147/2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a pestelui si a altor vietuitoare acvatice;
26. Regulamentul (CE) nr. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peste;
27. Regulamentul nr. 2136/89 al Consiliului privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de sardine;
28. Regulamentul nr.104/2000 privind organizarea comuna a pietelor in sectorul produselor pescaresti si de acvacultura;
29. Regulamentul (CE) nr. 2065/2001 de stabilire a informatiilor pentru consumatori in sectorul produselor de peste si acvacultura;
30. Regulamentul (CE) nr.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile oualor;
31. Directiva 2002/4/CE de inregistrare a unitatilor de crestere a gainilor ouatoare, reglementata de Directiva 1999/74/CE a Consiliului;
32. Regulamentul (CE) nr.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 in ceea ce priveste standardele de comercializare a carnii de pasare;
33. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare, cu modificarile ulterioare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);
34. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);
… plus: inca 3 pagini cu legi (ce trebuie cunoscute) …
