Inspectori nespecializati, controale pe criterii neintemeiate cu rezultate modeste, intruziune neobisnuita a Curtii de Conturi

0
292

Controalele la mari contribuabili se fac pe baza unor criterii care nu tintesc, de regula, zonele cu cel mai mare risc de evaziune, nu au proceduri moderne, consuma timp si resurse cu rezultate modeste, arata Raportul de asistenta tehnica privind imbunatatirea administrarii riscului de conformare pe care il prezinta marii contribuabili, intocmit de expertul strain Stuart Hamilton care a efectuat o misiune de asistenta pentru ANAF.

Totodata, este semnalata practica extrem de neobisnuita a Curtii de Conturi de a cere controale la anumite firme.

Raportul arata ca inspectorii de la Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGACM), care se ocupa de primele cele mai mari 1.500 de companii din Romania, nu sunt specializati pe domenii ale economiei si, prin urmare, nu cunosc lantul de creare a valorii si a jucatorilor principali, fac controale dupa criterii care nu urmaresc riscul fiscal cel mai mare si consuma mult timp cu rambursarile de TVA.

controale2Totodata, nici recrutarea personalului sau organizarea directiei nu sunt optime, iar metodele de verificare nu sunt moderne. Asistenta oferita contribuabililor nu aduce clarificarile de care contribuabilii au nevoie, iar serviciile pe care ar trebui sa le furnizeze nu sunt disponibile.

Raportul mai remarca si practica extrem de neobisnuita a Curtii de Conturi de a cere controale la anumite companii.

Principalele probleme semnalate de raport la DGACM sunt:

  • se concentreaza excesiv de mult pe inspectie si nu pe o combinatie atent echilibrata intre servicii si aplicarea legii menita sa contracareze principalele riscuri in materie de conformare;
  • selectarea efectiva pe baza de riscuri era limitata in practica, multe dintre inspectii vizand rambursarile de TVA, ce constituie un risc scazut in materie de conformare pentru segmentul marilor contribuabili;
  • practica extrem de neobisnuita a Curtii de Conturi (CC) de a solicita DGAMC din cadrul ANAF sa efectueze inspectii la anumiti contribuabili consuma un volum considerabil din resursele DGAMC, rezultatele obtinute in schimb fiind foarte limitate;
  • controale3criteriile de risc si procesele trebuie imbunatatite considerabil pentru a asigura o concentrare pe problemele ce prezinta riscuri mai importante;
  • in pofida reorganizarii sale, capacitatea DGAMC de a implementa metode moderne bazate pe riscuri continua sa fie obstructionata de actuala sa structura organizatorica;
  • nespecializarea pe roluri franeaza progresul pe calea implementarii metodelor moderne bazate pe riscuri;
  • functia de asistenta a contribuabililor din cadrul DGAMC este limitata si necesita imbunatatiri pentru ca marii contribuabili sa beneficieze de certitudinea de care au nevoie;
  • nu ofera majoritatea serviciilor dedicate contribuabililor (de ex. acorduri de pret in avans [APA], solutii obligatorii) care reprezinta norma in DMC avansate;
  • se pierd oportunitati de a-i ajuta pe contribuabili sa adopte decizii fiscale mai bune, iar rolul serviciilor destinate contribuabililor in reducerea gap-ului fiscal este diluat;
  • controale4restrictiile existente in ceea ce priveste recrutarea de catre ANAF impiedica angajarea analistilor informatici/ exploratori de date (data miners) ce sunt necesari pentru a identifica riscurile fiscale si a monitoriza eficacitatea conformarii;
  • absenta unei specializari pe domenii de activitate in cadrul DGAMC limiteaza capacitatea sa de a gestiona sectoarele de activitate principale;
  • specializarea pe domenii in cadrul structurii DGAMC ar trebui sa reflecte importanta sectoarelor principale de activitate din economia romaneasca, cum ar fi Mine si Petrol, Productia si Distributie de Energie, Industria Prelucratoare, Comertul cu Ridicata si cu Amanuntul, etc;
  • in actuala structura, specializarea se limiteaza la Sectorul Bancar, Financiar si de Asigurari, fapt ce impiedica dezvoltarea bazei de cunostinte sectoriale (de ex. intelegerea lantului de creare a valorii si a jucatorilor principali), esentiala pentru metodele moderne de administrare bazate pe riscuri;
  • controale5utilizarea delegarii de competente pentru a selecta contribuabilii ce urmeaza a fi supusi inspectiei nu are o baza temeinic fundamentata pe riscuri;
  • unul dintre principalii factori utilizati in procesul de selectie e data ultimei inspectii care nu reprezinta un bun factor de predictie a riscului. Rezultatele acestor inspectii sunt in consecinte modeste;
  • impiedica de asemenea si o legatura eficienta intre ANAF si sectoarele economice esentiale pentru economia Romaniei;
  • nu este optim ca inspectorii sa lucreze din camera de hotel. Ei ar trebui sa poata utiliza dotarile directiilor regionale ale ANAF.

”Transparenta este unul dintre principalele obiective ale mandatului meu. Publicarea rapoartelor FMI privind activitatea ANAF- Mari Contribuabili este un pas urias in aceasta directie. Consider ca este important sa avem o evaluare obiectiva a activitatii ANAF si ca aceasta analiza sa poata fi consultata de toti cetatenii. Asa putem intelege mai bine complexitatea activitatii ANAF, problemele pe care le intampina institutia si solutiile pe care le aplica pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite contribuabililor. Tocmai de aceea continuam reforma ANAF si am inceput deja sa implementam recomandarile din rapoarte”, a declarant ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu referitor la raport.

Potrivit unui comunicat al Finantelor, Directia Generala de Administrare Mari Contribuabili a inceput sa puna in practica unele masuri de imbunatatire a activitatii cum ar fi:

  • Implementarea structurilor organizatorice a DGAMC cu specializari si segmente pe sectoare de activitate;
  • Utilizarea frecventa a abordarii preventive in administrarea conformarii;
  • Recrutarea de personal calificat.