Eliza CĂUIA (ICDApicultură): „Depopularea – rezultatul unui complex de factori ce slăbesc imunitatea generală a familiei de albine”

0
406

Un studiu efectuat de ICDApicultură a relevat o serie de factori ce ar fi putut conduce la o serie de depopulări a familiilor de albine. Despre această problemă a apiculturii românești, dar și despre alte mari provocări cu care se confruntă cei din această industrie, într-un interviu acordat revistei noastre în exclusivitate de Eliza Căuia, director de comunicare la ICDApicultura.

RO.aliment: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă sectorul apicol românesc?

apicultoriiEliza Căuia: Apicultura este un domeniu complex, iar ultimii ani ne confirmă acest lucru. Anii din ce în ce mai dificili din punct de vedere meteorologic, impactul factorilor climatici în continuă schimbare, mediul din ce în ce mai poluat și sărac în substanțe nutritive, competiția mare pentru resursele florale existente, problemele de sănătate la albine, dar și problemele ce țin de marketingul produselor apicole cum ar fi prețul mierii scăzut generat de producția și competiția mondială, conduc la un complex de factori și riscuri în practicarea acestei meserii. Din păcate, tocmai apicultorii profesioniști și semiprofesioniști, deci categoriile cele mai importante pentru apicultura românească, sunt expuși la pierderile și la riscurile cele mai mari. Din punctul meu de vedere, apicultorii românii sunt bine pregătiți și încearcă să-și completeze permanent informațiile pentru a fi la curent cu noutățile sau cu practicile corecte, dar chiar și așa, nici aceștia nu sunt ocoliți de fenomenele de depopulări sau de celelalte probleme care se manifestă la nivel global, iar riscul de a-i pierde este foarte mare.

RO.a: Care ați spune că sunt elementele ce au dus la aceste pierderi, prin depopulare?

miereE. C.: Un studiu de tip chestionar, efectuat de ICDApicultură, pentru a analiza o serie de factori care ar fi putut conduce la o serie de depopulări și mortalități de familii de albine în perioada iulie 2016 – aprilie 2017, au arătat că acest fenomen s-a manifestat încă din perioada de vară-toamnă a anului trecut, când familiile de albine ar fi trebuit să fie în cea mai bună condiție pentru depășirea sezonului critic de iarnă, continuând în perioada oct-nov. 2016 (când populația de albine de obicei este stabilizată și consumul nu este prea mare) și a culminat în perioada ianuarie-februarie 2017 când peste 40% dintre respondenți au înregistrat pierderi de peste 10%, complet neobișnuite. Rezultatele chestionarului, care cuprinde posibile explicații, sunt publicate pe website-ul ICDA și pot fi consultate aici.

miereDin analiza noastră și discutând cu apicultori afectați am constatat că situațiile sunt diverse, iar numitorul comun este tot un complex de factori care slăbesc imunitatea generală a familiei de albine – imunitate generată de cea individuală și cea socială – lipsa hranei adecvate – polen bogat în proteină crudă și acizi grași în perioada dezvoltării corpului gras la albina de iernare, acumularea de substanțe toxice din natură în hrana acestora, un nivel de infestare crescut cu acarienii Varroa destructor care nu numai că slăbesc calitatea albinei de iernare, dar transmit și o serie de viroze specifice care de obicei nu se manifestă foarte evident și apicultorii nu le observă prezența. Toate aceste situații conduc la o albină cu o durată de viață mai scurtă și la dereglări mari în echilibrul populației familiilor de albine și în acumularea rezervelor de hrană.

RO.a: Cum este acest an pentru apicultura românească?

miereE. C.: Din păcate, nici anul în curs nu se prezintă prea bine și apicultorii nu reușesc să-și refacă nivelul de «normalitate» în stupine și să obțină pe deasupra și producția de miere așteptată, ținând cont de următoarele: culesul de la rapiță a fost scurt și insuficient valorificat și teama de a nu avea pierderi cauzate de tratamentele cu neonicotinoide, situație care se întâmplă de altfel și la culesul de floarea soarelui, determină ca mulți apicultorii să nu se mai ducă la aceste culesuri, culesul de la salcâm a fost compromis ca urmare a afectării florii în urma episodului dificil cu zăpadă și ger din aprilie și a nedezvoltării corespunzătoare a familiilor de albine, singura speranță de producție fiind legată de unele masive de tei, fapt ce a condus la aglomerări masive de stupi în zonele consacrate. Mai rămâne flora spontană de câmpie și munte care să asigure eventuale culesuri de întreținere sau producție, întotdeauna incerte.


Modificarea Legii apiculturii, etichetarea corectă, dar și imaginea mierii românești în Uniunea Europeană sunt doar câteva dintre temele ce vor fi abordate în cadrul seminarului dedicat suplimentelor alimentare și produselor stupului (SAPS, 6 iulie, București). Mai puteți trimite întrebări la care să vă răspundă experții IBA și alți invitați la seminar până pe 4 iulie, ora 17. Detalii aici. Trimiterea întrebărilor este condiționată de participarea la eveniment. LOCURILE SUNT LIMITATE!