Home Educare consumator Rapoartele îndeamnă la o schimbare culturală pentru a stimula sănătatea intestinală în...

Rapoartele îndeamnă la o schimbare culturală pentru a stimula sănătatea intestinală în primele 1.000 de zile de viață

0

Un raport arată că reducerea riscului de boli digestive cronice și îmbunătățirea sănătății microbiomului intestinal pot fi obținute prin schimbarea comportamentelor și atitudinilor față de consumul și producția de alimente.

Un raport publicat de Uniunea Europeană de Gastroenterologie (UEG) identifică necesitatea unor planuri coerente ale UE și ale statelor membre, precum și ale societății în general pentru a crea un mediu stimulant pentru limitarea producției și consumului de alimente nesănătoase.

Raportul evidențiază modul în care factorii legați de nutriție, cum ar fi alimentele procesate sunt un factor principal în determinarea sănătății intestinale, deoarece cercetările sugerează că microbiomul poate juca un rol cauzal în obezitate, fapt care explică și natura transgenerațională a afecțiunii.

„Dieta occidentală constând în principal din zahăr rafinat, alimente procesate și grăsimi trans, provoacă inflamația intestinului, ceea ce duce la o modificare a microbiomului intestinal”, spune dr. Lucas Wauters, cercetător în domeniul afecțiunilor gastro-intestinale la Universitatea Catolică din Leuven (Belgia).

„Până în prezent, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe studiile microbiomei fecale și de aceea, cercetările viitoare ar trebui să includă microbiome mici intestinale, care sunt mai relevante pentru imunitate și nutriție.“

Dezechilibru la nivelul microbiomei

Dr. Wauters a adăugat că dezechilibrele înregistrate la nivelul microbiomului poate crește riscul de boală digestivă și a reiterat importanța acțiunilor guvernelor de a autoriza campanii care să crească conștientizarea publicului și să introducă reglementări cu privire la schemele de etichetare a ambalajelor (FOPL).

Țările care au politici de etichetare a alimentelor utilizează scheme și reglementări diferite, ceea ce duce la o abordare fragmentată și inconsistentă pe întregul continent.

Aici, raportul susține punerea în aplicare a unei abordări simple, informative și uniforme FOPL, fapt care ar putea contribui la educarea publicului, la îmbunătățirea tiparelor alimentare și la promovarea stilurilor de viață sănătoase.

„Avem nevoie ca atât Comisia Europeană, cât și guvernele naționale să acționeze acum, preluând inițiativa cu privire la schimbarea modului în care cumpărăm și consumăm alimente”, spune profesorul Markus Peck, președintele Comitetului pentru afaceri publice al Uniunii Europene de Gastroenterologie (UEG).

 

„Scopul nostru ar trebui să fie o trecere la nivel european spre diete sănătoase până în 2050. Aceasta ar necesita o dublare în consumul de fructe, legume, nuci și leguminoase, și o reducere cu 50% a consumului de alimente, precum carnea roșie și zahărul, în următorii 30 de ani.“

Primele 1.000 de zile de viață

Pe lângă eforturile de îmbunătățire a dietei, raportul subliniază, de asemenea, importanța alimentației sănătoase și în primele 1.000 de zile din viața unui copil.

„Laptele matern conține atât prebiotice, cât și probiotice, ambele fiind esențiale pentru sănătatea intestinului”, explică profesorul Gigi Veereman, reprezentant al Societății Europene pentru Hepatologie, Nutriție Pediatrică și Gastroenterologie (ESPGHAN) și membru al comitetului pentru afaceri publice al UEG.

 

„Ar trebui să fie încurajată alăptarea, ori de câte ori este posibil, cercetările sugerând că zaharurile nedigerabile din laptele matern (oligozaharidele din laptele matern) furnizează o sursă nutritivă de primă mână pentru fermentarea bacteriană benefică și prevalența de bifidobacterii. Prin comparație, sugarii hrăniți cu lapte praf în primele patru saptamani de viata nu demonstreaza nici o predominanta a bifidobacteriilor, adauga profesorul Veereman. O serie de produse alimentare, cum ar fi aditivii, grăsimile și alimentele procesate pot produce inflamarea intestinului și joaca un rol in managementul bolilor cronice inflamatorii intestinale.”

Obezitatea și nutriția proastă

Raportul subliniază, de asemenea, efectele negative ale supranutriției (obezitate și alimentație deficitară) datorate dietei dezechilibrate în primele 1.000 de zile, ceea ce are cel mai important impact asupra sănătății europenilor.

În continuare, cercetătorul recomandă tuturor furnizorilor servicii de sănătate și îngrijire pentru copii că ar trebui să pledeze pentru diete sănătoase la mame, sugari și copii mici în primele 1.000 de zile.

„Prioritizarea politicilor publice care asigură furnizarea de nutrienți adecvați și o alimentație sănătoasă în acest moment crucial ar face ca toți copiii să aibă o bază timpurie pentru o dezvoltare optimă și sănătate pe termen lung”, adaugă raportul.

 

„Ne naștem cu intestine practic sterile, care sunt apoi colonizate pe viață cu bacteriile de la mamele noastre, care rămân cu noi pe viață”, subliniază Berthold Koletzko, profesor de pediatrie la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen, Germania.

 

„Primii doi ani ai copilariei sunt critici pentru colonizarea bacteriană și pentru viitoarea de sănătate gastro – intestinală. Aceste evenimente timpurii pot fi vitale în prevenirea IBD, sindromul de intestin iritabil [IBS] și alte stări inflamatorii, precum și obezitatea.“

 

Save the date! 5-9 octombrie 2020 | INGREDIENTS SHOW 2020 – ONLINE

 

Sursa: Reports urges a cultural shift to boost gut health and first 1,000 days of life

Skip to toolbar