În cursul lunii septembrie 2020, IBA – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București și Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București au realizat o cercetare monocentrică cu scopul de a analiza profilul potențialilor antreprenori (studenți care doresc să demareze o afacere în scopul creării de noi locuri de muncă) cât și pentru a identifica nevoile și percepția acestora cu privire la contextul general al demarării de afaceri în România.
Această cercetare de nevoi a stat la baza elaborării și depunerii de către IBA București și USAMV București a prezentului proiect în cadrul apelului „Student Innotech” finanțat prin POCU – Axa prioritară 6 – Educație şi competențe, Obiectivul specific 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă/ cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.
Proiectul STARS își propune prin obiectivele stabilite să răspundă în mod concret și direct la problemele și nevoile tinerilor, respectiv absolvenților de învățământ superior.
CADRUL METODOLOGIC ȘI GRUPUL ȚINTĂ:
Suprapunerea celor două categorii: tineri și studenți/absolvenți s-a realizat în baza analizei vârstei populației de studenți înmatriculați la USAMV B pe cele trei niveluri de învățământ: licență, masterat și doctorat.
Astfel, la nivel de licență, studenții înregistrați se încadrează în categoria de vârstă intre 18 si 30 de ani, cu ponderile cele mai importante înregistrate la 22,80% pentru 21 de ani, 21,94% pentru 22 de ani, respectiv 17,54% pentru categoria de vârsta de 20 de ani.
La nivel de master, la nivelul celor 1143 studenți, 47,59% dintre studenții înregistrați sunt din categoria de vârsta de 24 de ani, 15,40% au peste 30 de ani, urmați îndeaproape de grupele de vârsta 25, respectiv 23 de ani.
La doctorat, luând în considerare grupele de vârsta, se pot lua în calcul 40,52% din grupul ținta din categoria 30-35 de ani, urmați de 27 si 26 de ani în procente de aproximativ 18%.
Luând în calcul aceasta încadrare a studenților/absolvenților în categoria tinerilor, justificarea proiectului se bazează pe radiografierea problemelor si a nevoilor acestui grup ținta, realizata prin consultarea studiilor, documentației existente relevante si prin realizarea unei cercetări de nevoi la nivel de USAMB B. Astfel, s-au utilizat surse externe si interne, cu date calitative si cantitative, cat mai recente, axate pe categoria tineri, studenți/absolvenți la nivel național/local, rezultatele fiind corelate si analizate complementar pentru o analiza corecta si completa.
CONCLUZII:
Principalele probleme identificate la nivelul tinerilor/absolvenților sunt:
- Gradul redus de ocupare pe piața muncii după absolvire
Conform studiului realizat de Institutul național de statistica pe tema „Accesul tinerilor pe piața muncii” din cadrul cercetării statistice „Ancheta forței de munca în gospodarii (AMIGO), în 2016, nivelul de ocupare al tinerilor cu vârsta intre 15-34 de ani este foarte scăzut – 51,4% , înregistrând-se concomitent o rata a șomajului ridicata: 10%. Procentele cresc în timp, ajungând la o rata de ocupare de 73,6% după 24 de luni de când tinerii au ieșit din sistemul de educație.
Raportând-se la tinerii care au absolvit studii superioare, studiul indica o rata mai mare de ocupare, respectiv 89%, dar integrarea pe piața muncii se realizează în termene relativ lungi. Astfel în primele 12 luni de la finalizarea studiilor doar 47,30% din tinerii absolvenți de studii superioare au fost ocupați, în perioada de timp de până la 24 de luni de la finalizarea studiilor superioare 79,6% din absolvenți au fost ocupați pe piața muncii, iar după 24 de luni de la finalizarea studiilor un procent de 90,4% din absolvenți erau ocupați.
Analiza datelor indica un element foarte important în termeni de nevoi ale tinerilor/studenților/absolvenților: nevoia de experiența profesionala. Cercetările pun în evidenta importanta experienței profesionale pentru integrarea pe piața muncii după absolvire, conducând analiza spre a doua problema identificata, în strânsă legătura cu gradul redus de ocupare.
- Lipsa experienței profesionale din timpul studiilor
Același studiu național realizat de Institutul național de statistica, indica faptul ca mai puțin de unul din zece, respectiv 8.9% din tinerii de 15-34 de ani care au absolvit o scoală au declarat ca au muncit în timpul studiilor; din totalul de 708,56 mii de tineri absolvenți de studii superioare doar 16,7 au dobândit experiența profesionala în timpul studiilor. De asemenea, lipsa experienței se înregistrează si la nivelul participării la activități extrașcolare. Barometrul de opinie publica pe tineret, realizat în 2016 de către Ministerul tineretului si sportului, indica faptul ca proporția tinerilor care participă la activitățile extrașcolare s-a menținut în ultimii doi ani, referindu-și la 2014-2016. Diferențele procentuale dintre cei implicați regulat și ocazional în activități extrașcolare sunt între 1% ‐ 3% între cele mai recente Barometre.
– Participarea regulată și ocazională la activități de voluntariat –31% în 2016 și 30% în 2014;
– Participarea regulată și ocazională la competiții sportive – 29% în 2016 și 29% în 2014;
– Participarea regulată și ocazională la tabere –22% în 2016 și 23% în 2014;
– Participarea regulată și ocazională campanii de informare – 21% în 2016 și 19% în 2014;
– Participarea regulată și ocazională la dezbateri și conferințe–20% în 2016 și 22% în2014.
Lipsa experienței profesionale din activități extrașcolare si piața muncii din timpul studiilor conduce automat si corelează cu rata redusa de ocupare după absolvire si cu timpul îndelungat de la absolvire pana la ocupare pe piața muncii a absolvenților.
- Grad redus de informare și formare continuă
In strânsă legătura cu neparticiparea tinerilor la activități extrașcolare, o problemă este gradul redus de participare la cursuri de formare în afara scolii. Procentul de 17% reprezintă numărul tinerilor care au participat măcar la un curs de calificare, specializare, perfecționare dintr-un eșantion de 1217 tineri (Barometru de opinie publica, tineret, 2016)
Pe lângă aceste probleme identificate, se adaugă percepția negativă a tinerilor raportat la inserția pe piața muncii prin angajare (se consideră că angajarea se realizează prin intervenții și nu pe baza de competente) și raportat la antreprenorial (se considera ca antreprenorialul nu poate avea succes în Romania la nivel de 40% din eșantion).
