“Cum facem alegerile potrivite pentru sănătate in aceasta perioada?”, este intrebarea la care ne-au raspuns invitatele noastre, trei specialisti cu notorietate in industria alimentara: doamna profesor universitar Rodica Segal, doamna Livia Doja – director VelPitar si doamna Alexandrina Sirbu – profesor la universitatea Constantin Brancoveanu Ramnicu-Valcea.

Urmarind scopul campaniei “Sa intelegem mai bine alimentele”, initiata de RO.aliment in 2019 si care continua si in 2020, va propunem sa aflam impreuna raspunsul la mai multe intrebari ale momentului, menite sa informeze consumatorul despre ce comportament alimentar ar trebui sa adopte in acesta perioada aparte.

“Cum facem alegerile potrivite pentru sănătate in aceasta perioada?”

1. Cum ar trebui să arate o farfurie echilibrată în aceste zile in care mulți oameni sunt în autoizolare si care sunt măsurile care ar trebui luate în acest context?
2. Ar trebui reduse porțiile sau compoziția lor în sensul că ar trebui să conțină mai puțini carbohidrați de exemplu?
3. Ce înseamnă nutriția preventivă și cui se adresează?
4. Calitatea produsului alimentar este dată de un cumul de factori. Care sunt aceștia?
5. La ce trebuie să aibă grijă consumatorul care nu găsește în perioada aceasta produsul obișnuit/marca obișnuită?
6. Cum ar putea identifica alte produse similare, dar la calitate bună, echilibrate din punct de vedere nutrițional?

Doamna professor Rodica Segal ne-a recomandat o dieta alimentara specifica protectiei in infectia virala: Este cunoscut faptul ca starea nutritionala are un rol esential in apararea sanatatii, in sustinerea sistemului imunitar, in protectia organismului fata de diversi factori agresivi. Alimentele pun la dispozitia omului o gama larga de compusi necesari functionarii normale a tuturor nivelelor de care depine sanatatea sa. Importanta alimentelor, a calitatii lor sau a regimului alimentar se amplifica , mai ales, in situatii de risc asa cum ne aflam acum cu epidemia de Covid-19.

Ce putem face ?

Sa mancam sanatos pentru a sustine sistemul imunitar. Pentru aceasta, trebuie sa dam atentie unei alimentatii cat mai diversificate, bazata pe produse mai putin procesate, care creaza cadrul propice pentru ca organismul sa aiba de unde selecta o cat mai mare varietate de nutrienti biologic activi necesari a ne proteja fata de efectele daunatoare ale acestei maladii. Trebuie sa ne asiguram o buna imunitate. Unul din cele mai eficiente moduri de a ramane sanatosi este sa consumam o dieta hranitoare si protectoare deoarece sunt o serie de nutrienti de care organismul are nevoi speciale pentru diminuarea procesului inflamator declansat de virus.

Putem sa ne referim, astfel, la:

Vitaminele C și E care, prin actiunea lor antioxidanta, protejeaza organismul de stresul oxidativ produs de infectie si responsabil de o inflamatie cronica si o deteriorare a nervilor, vaselor de sange, tesuturilor si organelor. Stresul oxidativ duce la producerea de radicali liberi care pot străpunge pereții celulari, determinând scurgerea conținutului în țesuturi și agravarea inflamației. Are loc o activare a celulelor inflamatorii cu o crestere a expresiei factorilor proinflamatori (citokine). Vitamina Cajută, de asemenea, la eliminarea unor toxici prin producerea de celule specializate pentru a determina un răspuns imun, inclusiv neutrofile, limfocite și fagocite. Surse bune de vitamina C includ portocale, lămâi, fructe de pădure, kiwi, broccoli, roșii , ardei gras, patrunjel verde, ceapa verde, salata.

Vitamina E se găsește în fructe oleaginoase (nuci, alune, seminte), legume cu frunze verzi și uleiuri vegetale.

Vitamina A menține structura celulelor din piele, aparatul respirator și intestin. Aceasta reprezintă o barieră și este prima linie de apărare a organismului. De asemenea, vitamina A ajuta la sinteza anticorpilor care neutralizează agenții patogeni ce provoacă infecția. Vitamina A se găsește în peștele gras, gălbenuș, brânza, unt, nuci, semințe, cereale integrale și leguminoase (fasole, linte, mazare). În plus, legumele conțin beta-caroten, pe care corpul il poate transforma în vitamina A. Beta-carotenul se găsește în legumele verzi cu frunze (spanac, stevie, salata verde, ceapa verde, broccoli) și legumele si fructele galbene și portocalii precum morcovii, caisele, catina, turmeric.

Sarurile minerale. Avem nevoie de fier, zinc și seleniu pentru creșterea celulelor imune. Fierul protejeaza organismul impotriva actiunii agenților patogeni prin creșterea numărului de radicali liberi care îi pot distruge. De asemenea, reglează reacțiile enzimelor esențiale pentru ca celulele imune să recunoască și să țintească agenții patogeni. Zincul ajută la menținerea integrității pielii și a mucoaselor. Zincul și seleniul acționează, de asemenea, ca antioxidanti, ajutând la diminuarea daunelor cauzate de stresul oxidativ. Spanacul, stevia, salata verde, fructele, carnea sunt surse bune de fier. Zincul se găsește în stridii și alte fructe de mare, carne, pui, fasole uscată și nuci. Nucile carnea, cerealele și ciupercile sunt surse alimentare bune de seleniu.

 Probioticele si prebioticele inhiba productia de factori proinflamatori si moduleaza microbiomul intestinal care sprijina sistemul imunitar prin stimularea productiei de imunoglobuline. Sursele sunt lactatele fermentate ( iaurt, lapte batut, sana)si vegetalele murate (varza, castraveti, tomate) . Prebioticele sustin ( hranesc) probioticele si provin din ceapa, praz, banane, legume si fructe in general.

Asadar, putem considera ca o alimentatie bazata pe un consum regulat (sustinut) de fructe și legume proaspete ( pe care, iata, primavara ni le ofera), fructe oleaginoase (nuci), ulei de măsline, cereale integrale, leguminoase, un aport moderat de carne (în special ca pește), de zaharoase și de alimente grase de origine animală este recomandat ca suport pentru sustinerea unui sistem imunitar care sa faca fata agresiunii virale.

ROA: Zilele acestea, în care mulți oameni sunt în autoizolare, care sunt măsurile care ar trebui luate? Cum ar trebui să arate o farfurie echilibrată în acest context? Ar trebui reduse porțiile sau compoziția lor în sensul că ar trebui să conțină mai puțini carbohidrați de exemplu?

Livia Doja: Sa incep cu un citat din Hiprocrate: “Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentaţie şi activitatea fizică”.
Zilele astea sunt neobisnuite pentru noi toti. Izolare, purtare masca, spalat pe maini, dezinfectie, toate par dintr-un alt film pe care nu l-am vazut pana acum . Adaptarea este grea pentru fiecare dintre noi, dar omul este obisnuit prin constructia lui sa se adapteze.

Izolarea, din toate acestea este cea mai dificila pentru ca exclude obisnuinta de a avea pentru ce ne scula dimineata, sa luam micul dejun, sa ne imbracam frumos , sa plecam la serviciu, sa muncim 8 ore sau mai mult si sa revenim acasa pentru scurt timp la obisnuitele treburi cotidiene. Ca sa ne facem insa ziua buna ar fi bine sa avem cumva aceleasi obiceiuri dar cu un ritm mai scazut. Miscarea este cea mai deficitara, chiar daca pentru unii inseamna doar a merge la serviciu si cumparaturi.

A manca sanatos nu este despre cate calorii, carbohidrati, si grasimi mancam, este despre echilibru si varietate, este despre cum hranim organismul. Organismul pentru a functiona are nevoie de toate elementele, iar alimentele aduc acest aport intr-un mod echilibrat si pe care organismal are puterea si cunoasterea ancestrala de a le recunoaste si a le folosi exact cum trebuie.

Pentru ca stam acasa putem transforma fiecare masa intr-un festin, ca toti ai casei sa ne bucuram de acest eveniment. Farfuria din fata noastra trebuie sa fie o poveste noua in fiecare zi, calitativa si nu cantitativa.

Este primavara, deci avem toate culorile lumii in alimente.

Organismul nostru trebuie hranit, nu indopat, cu toate substantele nutritive de care are nevoie pentru a functiona.
Legumele prezente proaspete in aceasta perioada in toate pietele: spanac, urzici, stevie, loboda, salata verde, ridichi, varza, fara a ne limita doar la cele enumerate, pot fi gatite sub diferite forme si condimentate cu marar, patrunjel, leustean, tarhon. Cerealele integrale, in care intra si toate tipurile de paine integrala, trebuie sa lipsesca din dieta zilnica prin aportul de fibre, vitamine si minerale.

Fructele din acest an nu sunt inca prezente, dar le putem consuma cu placere si pe cele din anul trecut pastrate in conditii bune: afine, zmeura, mere, pere, citrice. Le recomand in general intre mese. Pestele de orice fel, nu doar cel slab (sa nu uitam ca grasimea de peste este cea care aduce omega 3, si sunt grasimi nesaturate bogate in vitamine si oligoelemenete) poate fi o hrana bine venita seara , facut la cuptor sau in salate.

Nu trebuie sa eliminam nici produsele animale: lactatele sau carnea, ele fiind sursa de proteine pentru dezoltarea si intretinerea organismului, dar sigur cu moderatie. Carnea asociata cu legumele este ca un copac: trunchiul este carnea si frunctele si florile sunt legumele.

Va doresc sa rameneti echilibrati si sa va bucurati ca sunteti impreuna la fiecare masa.

Alexandrina Sirbu: Sarbatorile pascale in conditii de criza pandemica au prezentat anumite particularitati cu efecte asupra alimentatiei nu neaparat datorita “alegerilor” mai mult sau mai putin inspirate, sau potrivite, ci chiar modificarilor de comportament al consumatorului insusi. Schimbarea fortata a stilului de viata intr-un interval relativ redus de timp, adaptarea la noi cerinte profund diferite de obisnuintele individuale, reducerea grupurilor de apartenenta la cel familial, factorii personali si psihologici sunt variabile interdependente care influenteaza si determina comportamentul alimentar al consumatorilor in aceasta perioada.

Dependent de cat de mult se va prelungi aceasta durata cu restrictii, de particularitatile individuale si de lectiile invatate, este posibila o modificare cvasistatica a comportamentului consumatorilor din punct de vedere al consumului alimentar cantitativ, calitativ si sortimental chiar pe termen mediu.

In acest context, informarea devine o parghie importanta in procesul de educare a consumatorilor, pentru modelarea comportamentului alimentar in directia unei vieti mai sanatoase, sau cel putin al pastrarii bunastarii si sanatatii existente. Consumul alimentar insa este doar unul dintre ingredientele care contribuie la desavarsirea acestui deziderat, fiind necesara o integrare a alimentatiei oamenilor intr-un proces mai amplu de reorganizare a vietii, care include si: miscarea, comuniunea cu natura, gandirea pozitiva s.a.

Revenind insa la modelele de consum alimentar, nu exista retete magice. Trecerea timpului a demonstrat ca nici o dieta nu este infailibila, nutritia trebuind sa fie adaptata cerintelor individului (legate de varsta, de sex/gen, de tip de activitate prestata, de stare de sanatate, de conditiile de mediu s.a.m.d.). Alimentatia personalizata insa nu este la indemana oricui, motiv pentru care nutritia adecvata ramane cea mai buna optiune. Iar cuvintele de ordine devin echilibrul si diversitatea.

Este important sa exista un echilibru intre ceea ce mancam, cat mancam, obisnuintele anterioare, activitatile fizice si intelectuale pe care le desfasuram, restrictiile sau recomandarile medicale (daca exista).

Din punct de vedere cantitativ, unei persoane care consuma frecvent trei feluri de mancare si probabil cca. 3000 kcal doar la un pranz, nu ii poti recomanda sa se limiteze dintr-o data doar la un fel sau 1000 kcal/zi, dar o reducere a marimii portiei din aproape in aproape (sa spunem cu o optime sau cu un sfert), fara a o inlocui sau suplimenta cu alte dulciuri sau cu gustari intermediare poate fi benefica, odata cu limitarea activitatii (fizice, cel putin). In consecinta, modificarea stilului de viata, cu o probabilitate ridicata de a creste sedentarismul impune o reducere adecvata a consumului alimentar (per total).

Aprecierile calitative si sortimentale depind in mare masura de posibilitatile de achizitionare a produselor alimentare si de modul cum percepem calitatea marfurilor (respectiv de educatia anterioara a consumatorului), iar preferintele consumatorilor, dupa cum stim, joaca un rol hotarator in alimentatia oamenilor. Motiv pentru care este dificil sa promovezi “adevaruri de nezdruncinat”.

Dar mici trucuri si recomandari sunt intotdeauna binevenite.

Spre exemplificare, alegerea alimentelor cu o valoare nutritiva sporita in defavoarea celor cu o valoare energetica mare, alimente mai putin procesate (care sa asigure un aport adecvat de vitamine si alti compusi bioactivi), alimente echilibrate din punct de vedere al principalelor grupe de nutrienti – glucide, lipide si protide sunt doar cateva propuneri. De asemenea, diversitatea sortimentala este esentiala. Este binecunoscuta vorba din popor “friptura, friptura, dar mai avem nevoie si de o fasole! “. Sunt opinii cu privire la ” coloritul” produselor culinare servite pe farfurie, fiind recomandata o paleta coloristica diversa (rosu, galben, verde, etc).

Exista diete variate (v. studiu China, regimul disociat, dieta Dukan, dieta Keto etc.), dar ele nu se adreseaza in egala masura tuturor si nici nu au rezultate 100% benefice/ sigure. De obicei organismul nostru ne da semnale cu privire la ceea ce ne trebuie, cu conditia sa avem abilitatea de a identifica corect si la timp aceste nevoi.

Deci nu exista adevaruri imuabile, general valabile tuturor. Dar exista mici trucuri, care ne pot ajuta sau ne pot incurca…

1. Daca va plac cartofii prajiti, incercati sa reduceti frecventa consumului sau cantitatea per portie; incercati sa eliminati uleiul in exces (daca ii preparati prin metoda clasica de prajire in ulei) prin scurgere adecvata prin sita sau folosirea unui servet de hartie (care sa retina o parte din ulei).
2. Nu confundati smootie de fructe cu fructul in sine. Smootie tine si de sete, dar si de foame. De obicei nu mancati dintr-o data 1 kg de fructe per persoana, dar, cu siguranta, veti reusi sa consumati singur un smootie preparat din acel kg de fructe fara sa va dati seama.
3. Consumul de seminte este bun, dar nu cate 100-200 g la o portie.
4. Preferati ciocolata amaruie/neagra cu 70% masa de cacao in defavoarea ciocolatei cu crema, cu alune si cu alte ingrediente
5. Parerea ca un produs este considerat dietetic nu inseamna ca (simtindu-ne mai putin vinovati) putem consuma o cantitate dubla su tripla.
6. Tineti cont de ce alte afectiuni suferiti atunci cand va stabiliti meniul.
7. Consumul produselor de origine vegetala (in special proaspete sau putin procesate) trebuie sa ramana la baza alimentatiei.
8. Preferati produsele de sezon, proaspete.
9. Disconfortul generat de restrictiile felurite nu trebuie sa ne afecteze alimentatia, nici prin consum excesiv, nici prin modificarea drastica a nutritiei. Este bine sa exista un echilibru intre obisnuintele alimentare vechi, dorinta de a experimenta ceva nou, intre micile placeri culinare mai mult sau putin vinovate si alimentatia rationala, tinand cont de nevoile individuale.
10. Pentru cei care consumau in timpul zilei mai mult alimente de tip fastfood, fiind grabiti intre doua activitati sau intre doua drumuri, poate fi un moment oportun sa redescopere produsele culinare clasice, mancarea calda si, de ce nu, placerea cotidiana de a te bucura (in liniste) de actul alimentar.
11. O supa/ciorba (cu carne) cu mai multa zeama poate fi la fel de satioasa, dar mai putin consistenta (sub aspect caloric).
12. Retelele de socializare abunda in demonstratii culinare in ultima perioada. Este bine sa ne dezvoltam abilitatile de bucatar-patiser-cofetar, dar este util ca produsele realizate sa le impartim si cu vecinii sau cu alte persoane care poate au nevoie.

ROA: Ce înseamnă nutriția preventivă și cui se adresează?

L.D.: “Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva unui om” . a spus James H. West
Omul este o creatie divina, deci complexa si unica. Pe tot parcursul vietii , de la celula la trecerea in nefiinta , omul decide constient sau chiar si inconstient ce vrea sa fie.
Preventia nutritiva , ca si cea spirituala este cea care defineste omul pe tot parcursul lui.
Cand este conceput ca celula , viitorul om se va hrani cu tot ce are mai bun mama, deci putem spune ca preventia este ca un cerc.

Hrana mamei pe intregul ei curs de viata va influienta viitorul fat, nu doar ce mananca atunci cand este insarcinata, asa cum s-ar putea crede. Mama trebuie sa pregateasca locuinta de 9 luni a viitorului om cu tot ce are nevoie, consumand asa zise-le “real food”, adica alimente cat mai putin procesate, cat mai proaspete, de sezon si locale. Asa incepe preventia.

Urmeaza perioada de alaptare, care cu cat este mai lunga cu atat copilul, deci viitorul om va fi mai sanatos. Laptele matern contine toate substante nutritive de care copilul are nevoie si pe care organismul lui le poate prelucra rapid pentru dezvoltare normala. Aceasta o consider a doua mare etapa de preventie.

Copilaria si adolescenta sunt etapa urmatoare, unde dezvoltam copilului obiceiurile alimentare. In aceasta etapa este foarte important sa respectam un program de masa si calitatea si varietatea alimentelor pe care o oferim copiilor nostri. Ca om matur , organismul lui isi va aminti de aceste alimente si le va cere toata viata inconstient. Dar nu numai la copii putem vorbi de preventie, ci la fiecare persoana dupa specificul organismului si activitatii pe tot parcursul vietii.

Trebuie sa tinem cont in preventie de bagajul genetic cu care venim din familie. Daca parintii/bunicii nostri au suferit de anumite boli este bine sa reducem alimentele care ar putea ajuta dezvoltarea, la un moment dat, a acelor maladii. Asta nu inseamna excludere, ci tinere sub control. Cel mai mult acum ne confruntam cu obezitatea, care vine si din lipsa tot mai mare a miscarii. Daca avem astfel de predispozitii este bine sa fim atenti la cantitatea si calitatea de zaharuri si grasimi in special cele saturate, dar revin, nu le excludem pentru ca ele au rol important in dezvoltarea totala a organismului.

Sportivii, este recomandat sa aibe o nutritie preventiva pentru a face fata efortului la antrenamente si concursuri si a ajuta musculatura sa se refaca pe timpul asa zis-ului repaus. In fiecare etapa a vietii si activitatii alimentatia corecta va ajuta organismal in situatii de stress sau in lupta cu o boala. Viata este un camp de lupta in care trebuie sa incercam sa prevedem fiecare cerinta a organismului atat de hrana cat si spirituala.

A.S.: In ceea ce priveste nutriția preventivă, acest tip de alimentatie are drept scop prevenirea bolilor si promovarea starii de sanatate, inclusiv ameliorarea sanatatii bolnavilor cronici prin nutritie moleculara, personalizata. In stabilirea meniurilor, la alegerea produselor alimentare, in special alimentele functionale si nutraceutice se tine cont de efectele preventive ale nutrientilor si modificarea bioactivitatii componentelor alimentare asupra dezvoltării bolilor cronice si/sau mentinerii starii de sanatate.

Evident, nutritia preventiva se bazeaza pe o intelegere aprofundata a notiunilor de biochimie alimentara si medicala, microbiologie alimentara, nutritie, biotehnologii si tehnologii alimentare, fiziologie si alte discipline medicale inrudite. Rezultatele in domeniu se bazeaza pe studii clinice si experimentari controlate care trebuie revizuite sistematic printr-o meta-analiza riguroasa a datelor.

Desi s-au facut pasi importanti in directia nutritiei preventiva, in prezent ne aflam inca intr-o faza incipienta, pentru atingerea efectiva a scopului mai sus mentionat.

ROA: Calitatea produsului alimentar este dată de un cumul de factori. Care sunt aceștia? La ce trebuie să aibă grijă consumatorul care nu găsește în perioada asta produsul obișnuit/marca obișnuită? Cum ar putea identifica alte produse similare, dar la calitate bună, echilibrate din punct de vedere nutrițional?

Livia Doja: Daca ar fi sa dam o definitie seaca: “Produsele alimentare supuse unui proces tehnologic, trebuie să aibă o asemenea compoziție și calitate, încât să nu constituie un pericol pentru organismul uman, din punct de vedere fizic, chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al nivelului de radioactivitate.”

Plecand de la aceasta regula de baza putem spune ca tot ce se afla pe piata este un produs bun de consum. Sigur, ca acum, exista o mare varietate de produse si este destul de greu sa alegi. Alegerea tine mult de cunostintele pe care le are consumatorul in domeniu.
Daca este sa alegem un produs proaspat , la care stim cel mult producatorul si tara de origine, este bine sa fim informati care este aspectul corect al acelui produs, termenul de valabilitate , modul de expunere si depozitare. Trebuie sa stim ca orice produs venit din alta tara sufera pe durata de viata mai multe manipulari, transporturi si depozitari.

Produsele autohtone au lantul alimentar cel mai scurt si deci ajung pe masa noastra cu toate substantele nutritive cu care l-a inzestrat natura.

Daca vorbim de produse ambalate, aici avem deja mai multe informatii. Un produs cu un ambalaj, cu toate datele inscrise conform legislatiei in vigoare, este un produs corect, pentru ca in spatele acelei etichete stau specialisti care isi asuma toate datele respective. In aceasta zona putem alege produsele care ne sunt necesare sau recomandate de medici.
Valorile nutritionale de pe ambalaje ajuta in general persoanele care au un regim strict si trebuie sa-si calculeze tot ceea ce mananca.

Consumatorii trebuie sa stie ca valorile nutritionale ne dau doar scheletul pe care este cladit produsul, in adancime sunt vitaminele, mineralele care sunt parte integranta a organismului uman.

Marca este un element de marketing care creeaza dependenta si in acelasi timp siguranta. Uneori consumatorul isi identifica propria imagine de sine cu cea a marcii in randul celorlati. Marca ne da siguranta ca ceea ce este scris este adevarat. In general firmele mari, cu potential financiar pot sustine marcile de produse, pentru ca ele inseamna costuri. Produsul respectiv te astepti ca intotdeauna sa-ti satisfaca cerintele si sa nu-ti insele increderea. In general cele mai multe reclamatii sunt la produsele de marca pentru ca acolo asteptarile sunt mai mari.
La produsele de marca exista un departament de control al calitatii si sigurantei alimentului foarte bine organizat , care se asigura prin numeroase analize de laborator ca produsul respecta standardele stabilite si deci cerinta consumatorului.

Pe majoritatea pietelor, concurenta se manifesta la nivelul produsului augmentat prin valoarea adaugata produselor prin serviciile atasate(livrare, transport) si mai ales de marcile sub umbrela carora sunt comercializate . Augumentarea produselor duce insa la crestere de costuri si implicit a pretului. Augumentarea este cu risc major, ea devine cu timpul cerinta asteptata de consumator si poate fi copiata la un moment dat de concurenta daca nu este aparata legal.

Este bine insa sa nu devenim „sclavii” unei marci, pentru a avea o mai mare varietate in aportul nostru nutritional. Fiecare produs, desi in aparenta este la fel, poate avea caracteristici usor diferite venite din diferenta de ingrediente si modul de prelucrare.
Echilibrul nutritional este cerut de organismul nostru si daca il ascultam cu atentie vom vedea ca el ne cere doar ce are nevoie.

Alexandrina Sirbu: Calitatea alimentelor reprezinta ansamblul proprietatilor prin care satisfacem la un moment si intr-o anumita masura nevoile si cerintele exprimate/implicite ale consumatorilor. Asa cum amintea Prof. Segal Brad inca din anii 1970+, un produs pentru a putea fi aliment trebuie sa ne hraneasca, respectiv sa aiba o anumita valoare nutritiva, sa nu dauneze sanatatii, adica sa prezinte inocuitate sau proprietati igienice si sa prezinte caracteristici senzoriale specifice. Proprietatile organoleptice si calitatea de prezentare au o influenta covarsitoare in acceptarea alimentelor in consum, respectiv in influentarea deciziei de cumparare.

Produsul alimentar, prin calitatea sa, ar trebui sa fie principalul argument in cadrul mixului de marketing, care sa ne influenteze decizia in procesul de cumparare, dar pe o piata competitiva, asa cum este si cea agro-alimentara, brandul, promovarea sau pretul sunt deseori factorii hotaratori. Exista corelare intre brand si produs? Uneori da, alteori nu.

De fapt, multi producatori de alimente ofera un portofoliu bogat de produse, atat sub aspect sortimental, cat si din punct de vedere calitativ – de la produse de baza, calitate medie pana la produse de tip Premium (nivel de calitate mai ridicat). Iar un produs scump nu este neaparat cel mai bun, asa cum o marfa prea ieftina (raportata la costurile de fabricatie) poate ridica semne de intrebare cu privire la calitatea declarata sau reala a produselor. La alegerea alimentelor, in afara de cerinta implicita, obligatorie, cu privire la siguranta alimentului, tinem cont de cunostintele, de perceptia, de atitudinile, respectiv de factorii personali si psihologici care ne influenteaza comportamentul in calitate de consumatori finali.

DESPRE campania initiata de RO.aliment „Sa intelegem mai bine alimentele”

VEZI GALERIA DIN 2020

Campania de informare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent si echilibrat de alimente „Sa intelegem mai bine alimentele” a fost initiata de RO.aliment in 2019 propunandu-si educarea consumatorului apeland la ajutorul celor mai apreciati specialisti ai momentului, pentru ca publicul sa redobandeasca increderea in alimente.

Urmarind scopul campaniei, acela de a educa si informa consumatorii despre cum pot citi etichetele alimentelor, ce presupune o dieta alimentara echilibrata, sau cum sa alegem corect produsele la raft, ne-am propus si in 2020 sa aratam ca Romania are procesatori corecti, care au planuri de investitii in cercetare si calitate si care furnizeaza produse extraordinare pentru sanatate prin comunicari folosind mediul online cel putin pentru prima jumatate a anului. Impreuna cu producatorii sustinatorii campaniei, cu asociatiile profesionale si cu autoritatile, suntem convinsi ca mesajul nostru va ajunge la cat mai multi consumatori, motiv pentru care oricand asteptam si alti producatori sa ni se alature.

Campania organizata de RO.aliment cu sprijinul organizatiilor profesionale APRIL, ARC, ASMP, ROMALIMENTA, APAR, ROMPAN, NNS, a IBA Bucuresti si a partenerilor companii de procesare din industria alimentara, in 2019, a constat in organizarea de targuri cu standuri de degustare, informare si vânzare de produse in orase importante din tara, locatii cu numar mare de vizitatori (Promenada, Auchan Titan, Pallas Iasi, Iulius Mall Cluj, Galeria Auchan Drumul Taberelor), organizarea de workshopuri interactive in fiecare din cele 5 locatii, plus o ampla promovare online.

Aproximativ 200.000 de consumatori au luat contact cu caravana “Sa intelegem mai bine alimentele”.

O alta directie de educatie in cadrul acestei campanii se adreseaza presei, pe care sa o indrumam spre sursele corecte de informare, cui sa puna intrebari ca sa capete raspunsurile corecte, nepartinitoare, cu scopul de a demonta si opri stirile false inca de dinainte ca acestea sa treaca de pragul redactiei.

SUSTINATORI AI CAMPANIEI IN 2020