Ingestia de sulfiți prin alimente poate constitui o problemă de siguranță alimentară serioasă pentru consumatori. Confirmarea amplorii unor efecte adverse asupra sănătății este împiedicată de lacunele legate de datele disponibile privind toxicitatea.
În 2016, EFSA a reevaluat siguranța sulfiților ca parte a programului de reevaluare a aditivilor alimentari autorizați în UE înainte de 20 ianuarie 2009. La momentul respectiv, grupul a stabilit o DZA temporară de grup de 0,7 miligrame per kilogram de greutate corporală pe zi, în așteptarea disponibilității noilor date necesare pentru a concluziona cu privire la siguranța acestora. Deși Comisia Europeană a lansat un apel pentru date pentru a aborda incertitudinile descrise în reevaluarea anterioară a EFSA, informațiile furnizate de industrie și disponibile în literatura de specialitate au fost insuficiente pentru a stabili o DZA.
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a evaluat în mod independent dioxidul de sulf în conformitate cu Regulamentul UE privind produsele biocide, în special în ceea ce privește utilizarea acestuia la dezinfectarea butoaielor de vin și pe post de conservant pentru a preveni creșterea microbiană în ambalaje în timpul depozitării și transportului.
Totodată, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, experții EFSA au publicat o evaluare actualizată a dioxidului de sulf (E220) și a sulfiților (E221-228). Aceste molecule sunt prezente în starea lor naturală în organismul nostru, precum și în alimente precum merele, orezul, ceapa și varza, sau în băuturi precum vinul. Sulfiții sunt adăugați și ca antioxidanți și conservanți în fructele și legumele uscate, produsele din cartofi, berea, vinul sau chiar sucurile de fructe. În plus, pot fi folosiți pentru a opri fermentația în timpul procesului de vinificație.
Fără doză zilnică minimă, dar cu marje de expunere
„Datele de toxicitate disponibile au fost insuficiente pentru a ne permite să obținem o doză zilnică acceptabilă (DZA). În schimb, am calculat marjele de expunere (ME), ținând cont de aportul alimentar și de doza asociată cu efectele neurotoxice în testele pe animale”, a declarat Maged Younes, președintele Grupului de aditivi și arome alimentare de la EFSA. „DZA este pragul sub care știm că aportul zilnic este sigur. Când există dovezi ale efectelor nocive, dar nu sunt suficiente pentru a confirma cât de mult este sigur, Marjele de expunere ne spun dacă aportul curent este probabil să fie dăunător”, explică el.
ME este un raport între doza minimă estimată la care se observă un efect nociv și nivelul de expunere la o anumită substanță. În cazul sulfiților, un raport sub 80 ar putea indica o problemă de siguranță.
Depășirea potențială a aporturilor considerate sigure
„ME pe care le-am calculat au fost sub 80 pentru băutorii mari din toate grupurile de populație, cu excepția adolescenților. Aceasta înseamnă că aporturile estimate pentru acești consumatori depășesc potențial ceea ce ar fi considerat un aport sigur, cu până la 12,5% pentru copii (3-10 ani) și până la 60% pentru adulți”, spune Matthew Wright, președinte al grupului de lucru EFSA privind dioxidul de sulf și sulfiți.
Grupul științific a găsit dovezi ale efectelor nocive asupra sistemului nervos central, cum ar fi un răspuns întârziat al celulelor nervoase la stimuli, un semn precoce al disfuncției sistemului nervos. Din cauza lipsei de cunoștințe disponibile, oamenii de știință au reiterat și recomandarea lor anterioară de a continua cercetările asupra hipersensibilității sau intoleranței la anumiți consumatori sensibili.Legături către știință
Se dorește reevaluarea aportului unor aditivi, precum dioxidul de sulf (E 220), sulfitul de sodiu (E 221), bisulfitul de sodiu (E 222), metabisulfitul de sodiu (E 223), metabisulfitul de potasiu (E 224), sulfitul de calciu (E 226) , bisulfit de calciu (E 227) și bisulfit de potasiu (E 228).