O mare companie de procesare a produselor alimentare isi ambaleaza diferite produse in pungi sigilate termic.
Exista insa posibilitatea ca bucati mici de alimente sa fie prinse in momentul sigilarii ambalajului. In unele cazuri, aceste particule pot forma micro-canale suficient de mari pentru bacterii pentru a intra in pachet. Contaminantii sunt mici si sunt adesea ascunsi de sistemul ermetic de inchidere, ceea ce ii face dificil de detectat pentru procedeele 2D de control vizual.
PFM Integrators a rezolvat aceasta problema prin dezvoltarea unei aplicatii in care un robot trece un ambalaj in fiecare secunda prin fata a doua sisteme de vizualizare Cognex DS1100 3D, opuse ca amplasare unul fata de altul. Sistemele masoara cu precizie profilul suprafetei fiecarui ambalaj. Aceste masuratori sunt utilizate apoi pentru determinarea grosimii partii sigilate a ambalajului si identifica orice variatii de grosime care pot indica o defectiune a acestuia, cum ar fi contaminantii infipti in partea ambalajului care se sigileaza, de exemplu.
Aceasta aplicatie a ajutat compania de procesare a alimentelor sa mareasca siguranta produselor sale concomitent cu reducerea cheltuielilor cu forta de munca, diminuand nevoia inspectiilor manuale.
Unii procesatorii de alimente au experimentat utilizarea unui echipament 2D conventional de vizualizare pentru a inspecta partea sigilata a ambalajului.
“Atunci cand acest procesator a incercat inspectarea sigiliilor cu echipamentul de vizializare 2D, sistemul, fie a respins fiecare ambalaj, fie a lasat fiecare ambalaj sa treaca in functie de modul in care a fost calibrat”, spune Ken Baych, presedinte al PFM Integrators.
“Problema a fost ca respectivii contaminanti prinsi in sigiliu nu au furnizat o semnatura vizuala suficienta pentru a fi detectata prin sisteme de viziune 2D. Cu cativa ani in urma am evaluat utilizarea sistemelor de viziune 3D pentru a inspecta sigiliile dar la acel moment costul sistemelor de viziune 3D a fost atat de mare incat am considerat ca nu ar fi in masura sa ofere un randament suficient al investitiei”.
De-a lungul ultimilor ani, o noua generatie de sisteme de vizualizare 3D a aparut pe scena, aceste sisteme folosind metoda triangularii cu raze laser pentru a extrage informatii 3D despre produsul supus controlului la un cost considerabil mai mic decat sistemele de viziune 3D disponibile in trecut.
“Sistemele de vizualizare utilizate in aceasta aplicatie costa doar aproximativ jumatate din valoarea celor pe care le-am evaluat in trecut”, a spus Baych.
Noile sisteme de viziune 3D folosesc un telemetru laser pentru a proiecta un fascicul laser pe obiectul de masurat. Senzorul de imagine captureaza in trei dimensiuni datele pentru a calcula punctele obiectului. Acest nor de puncte poate fi utilizat pentru a masura caracteristicile 3D si 2D, cum ar fi lungimea, latimea, inaltimea, inclinarea sau volumul. El poate fi folosit pentru a detecta defecte sau prezenta ori absenta unor caracteristici sau pentru a detecta anumite neregularitati ce apar desenate in relief pe un fundal cu contrast redus.
Pentru a testa aceasta aplicatie, inginerii PFM au montat la o companie din industria alimentara, al carui nume nu a fost insa dezvaluit, cele doua sisteme de vizualizare, deasupra unei mese care se misca in plan orizontal. Axele X, Y, Z au fost referentiate la un bloc de calibrare de inalta precizie de pe masa.
