Proiectul actualizat de directiva a fost aprobat de catre Consiliul European în data de 21 iunie 2016. Directiva urmeaza a fi adoptata formal în cadrul unei reuniuni ulterioare a Consiliului European si va fi implementata de catre Statele Membre începand cu 1 ianuarie 2019 (cu anumite exceptii, care sunt detaliate mai jos).
Practicile de evitare a obligatiilor fiscale au dus la necesitatea stabilirii unor reguli de combatere a acestora. Astfel, Consiliul European a pregatit un proiect de directiva care contine astfel de reguli si care vizeaza cinci arii specifice:
• Norme privind limitarea deductibilitatii dobanzii;
• Norme privind impozitarea la iesire;
• Norma generala anti-abuz;
• Norme privind societatile straine controlate;
• Norme privind tratamentul neuniform al elementelor hibride.
Directiva se aplica contribuabililor care sunt platitori de impozit pe profit în unul sau mai multe State Membre, inclusiv sediilor permanente ale entitatilor rezidente din punct de vedere fiscal într-un stat tert.
Norme privind limitarea deductibilitatii dobanzii
Aceasta regula va limita deductibilitatea cheltuielilor nete cu dobanzile la 30% din EBITDA (profitul înaintea dobanzilor, taxelor si amortizarilor) cu un posibil prag stabilit la 3 milioane de euro. Limitarea nu se va aplica împrumuturilor contractate anterior datei de 17 iunie 2016, dar se va aplica oricaror modificari ale acestor împrumuturi ulterioare acestei date.
Entitatile care nu fac parte dintr-un grup multinational ar putea sa fie exceptate de la aplicarea acestor reguli.
Prin derogare, Statele Membre care au deja reguli interne cu privire la limitarea deductibilitatii dobanzilor vor putea amana implementarea acestei reguli pana cel tarziu la data de 1 ianuarie 2024.
Norme privind impozitarea la iesire
Aceasta regula urmareste impozitarea la iesirea diferentei dintre valoarea de piata si valoarea fiscala a activelor transferate. O amanare a platii pe o perioada de 5 ani ar putea fi permisa, dar aceasta ar fi purtatoare de dobanzi si ar atrage dupa sine obligatia unor garantii pentru asigurarea unei colectari adecvate.
Prin derogare de la termenul general de aplicare, implementarea acestei reguli de catre Statele Membre ar trebui efectuata începand cu 1 ianuarie 2020.
Norma generala anti-abuz
Aceasta regula este menita sa completeze potentialele lipsuri din legislatia domestica a fiecarui stat în ceea ce priveste regulile anti-abuz. Astfel, Statele Membre pot sa nu ia în considerare tranzactii care au drept scop principal obtinerea unor avantaje fiscale. O tranzactie va fi considerata ca fiind artificiala în cazul în care aceasta este efectuata în lipsa unor rationamente comerciale valide.
Norme privind societatile straine controlate
Regula aceasta are drept scop eliminarea practicilor vizand reducerea obligatiilor fiscale generale la nivelul marilor întreprinderi prin transferul unor sume importante din profiturile lor catre filialele pe care le controleaza în jurisdictii cu un nivel scazut de impozitare (i.e., control prin detinerea a mai mult de 50% din drepturile de vot/capital/profituri). Reguli specifice de calcul si reatribuire a veniturilor sunt prezentate în Directiva.
Norme privind tratamentul neuniform al elementelor hibride
Regulile privind tratamentul neuniform al elementelor hibride au drept scop eliminarea avantajelor fiscale de care contribuabilii pot profita pentru a-si reduce obligatiile fiscale generale tinand cont de diferentele dintre sistemele fiscale nationale. Astfel, daca prin asemenea practici s-ar ajunge la duble deduceri (si anume deduceri fiscale în ambele tari) sau la o deducere a veniturilor într-o tara fara includerea lor în baza impozabila din cealalta tara, aceste reguli ar urmari acordarea deducerii într-un singur Stat Membru.
