AUREL TANASE, Presedinte PRODCOM: Piersicul si caisul au fost distruse de inghet

AUREL TANASE, Presedinte PRODCOM: Piersicul si caisul au fost distruse de inghet. E nevoie de ajutor de minimis de la stat

0
1149

Necesitatea unor polite de asigurari pentru inghetul tarziu in livezi, fondul mutual si lupta cu politicul pentru legea 321. Sunt principalele teme asupra carora Aurel Tanase, presedintele PRODCOM, isi concentreza eforturile in acesta perioada.

Liderul sectorului de fructe considera ca numai un cadru legislativ favorabil fermierilor si intrat in vigoare in cel mai scurt timp este solutiA scaparii sectorului de fantoma falimentului

Rares Habeanu: Cum vedeti tergiversarea “legii supermarketurilor”, care este in Parlament, in Comisia de la Camera Deputatilor, lege care specifica faptul ca trebuie sa avem 51% produse romanesti in supermarketuri. 5 saptamani la rand v-ati luptat sa puneti la punct toate detaliile. Vlad Gheorghe spunea ca din feelingul dansului s-ar putea ca aceasta lege incet- incet sa fie data uitarii. Sa fie amanata la nesfarsit.

aurel_tanaseAurel Tanase: Eu totusi incerc sa cred in ducerea pana la capat a acestei legi pentru ca este prea importanta pentru producatorul roman si pentru reglementarea unei piete care deja prezinta disfunctii, cu efect nociv atat la producator cat si la consumator. Sigur, o sa facem si noi discutii cu Ministerul Agriculturii. Am inteles ca astazi (n.r. marti) a avut loc o intalnire la nivel de minister legata de acesta lege. Principalele probleme pe care le sustinem in modificare, si care in principal au fost evidentiate, au fost discutate pe rand si in cea mai mare parte agreate pentru ca , inca o data repet, ele sunt in folosul atat al producatorului cat si al consumatorului roman.

RH: Va este frica de un lobby puternic la politicieni din partea AMRCR?

AT: Nu, nu, nu! Noi vrem o lansare corecta a productiei romanesti in asa fel incat sa acoperim atat la nivel de volum cat si ca distribuire in anul calendaristic. Deci asta presupune o asezare pe hartie si o intalnire a celor doua elemente. Supermarketurile au deja un istoric al consumului in ultimii ani, fapt care ne poate da referinta in asa fel incat noi sa ne facem socotelile si sa lansam aceasta productie astfel incat sa acoperim nevoile curente ale consumatorului roman.

RH: Pe langa supermarket, o alta problema care a fost ridicata de producatorii de legume a fost industria alimentara ca utilizeaza doar 20% materie prima romaneasca, restul de 80% fiind din import.

AT: Da, este foarte adevarat! De ce? Pentru faptul ca piata fiind reglementata se face o incurajare a concurentei neloiale si va dau de exemplu: pasta de tomate. Atata timp cat vine pasta asta de tomate care este diluata cu apa pana la 12 grade, dupa care amestecata putin si si se spune pasta de tomate , degeaba dam noi sprijinul ala cuplat de 1400 de euro/hectar ca totusi producatorul roman nu este stimulat, desi este o valoare substantiala pe care o primeste. Nu este stimulat pentru ca vine in concurenta cu pasta de tomate din afara tarii care induce consumatorul in eroare. Este de alta calitate si, practic, nu este un produs natural.

RH: Dar in cadrul OIPA pe care o aveti pe legume si fructe de ce nu incercati sa discutati cu producatorii romani sa-i convingeti sa foloseasca mai multa materie prima romaneasca?

AT: Procesatorii romani vor materie prima romaneasca. Nenorocirea este ca s-au restrans suprafetele. Pentru ca productia de legume presupune efort, risc, investitie mare si asteptare pana la primirea banilor. Si de asta undeva ei sunt obligati sa faca import pentru ca nu exista suficienta materie prima in Romania. Au lucrat si au diminuat procentul de asigurare a capacitatilor la 30% pe seama faptului ca nu au materie prima romaneasca. Plus de asta sunt niste disfunctii. Si va dau exemplu: fructele de padure si o serie de fructe din flora spontana. Cum sunt macesii, fragii si murele. La ora actuala fabrica vrea , si in fiecare an erau 400-500 de tone de nuci verzi. Dar faptul ca la ora actuala nu mai exista acel bordero de achizitii cu care tu sa-ti faci o descarcare a banilor din casa si o intrare in raportul de productie a materie prime a facut sa se aduca din Macedonia, din Serbia sau din alte parti.

RH: Iarna aceasta destul de calda a pus probleme producatorilor, in special de fructe, am vazut stiri ca pomii infloriti s-au scuturat dupa ce a venit acest val de frig. Este cumva in pericol productia de fructe si legume primavaratice?

AT: In ce priveste legumele e un lucru bun. Daca vedeti piata la ora actuala este zambitoare si larg reprezentata de produse din gama verdeturi. Deci, putem spune ca pentru legume, inclusiv rasadurile, a fost destul de bine si incepand de saptamana viitoare vom avea plantari in solarii si o productie timpurie. La fructe este o problema mare. In sensul ca au fost temperaturi extraordinar de scazute, au fost -7 grade in zona Tecuci, au fost -5 grade la Ramnicul Sarat, -3 grade la Medgidia, Tulcea si in zona Dolj, unde anul asta s-a intamplat un lucru destul de nefiresc. In sensul ca temperaturile crescute au facut ca pomii sa plece in vegetatie. Spre exemplu, floarea de cais a inflorit anul trecuter pe 23 aprilie iar anul acesta pe 14 martie. Temperaturi ridicate au facut cam, in principal pentru samburoase si ma refer la cais, migdal, nectarine si piersic, sa existe pierderi foarte mari, in unele zone chiar daune totale. Efect distructiv s-a resimtit chiar si la soiurile mai timpurii de cires.

RH: Revine in actualitate problema acestor asigurari sau a fondului mutual?

AT: Sigur ca da. Faptul ca nu avem un fond mutual este un lucru extraordinar de rau si toata lumea cred ca a priceput treaba asta si ne va obliga sa fim mai activi, mai atenti si sa rezolvam cat se poate de repede. Dar se intampla un fenomen foarte ciudat. Oamenii nostri, membri nostri, care stiau ca-i paste un mare risc din cauza ingheturilor si a brumelor tarzii, au cautat sa-si faca asigurari. Am fost refuzati in totalitate pentru ca pe zone asigurarea intra in vigoare dupa 10 aprilie, adica dupa scuturarea florilor. Astfel riscul din acest an nu a fost preluat. Noi eram de accord sa platim oricat garantia ca ne preia cineva riscul. Am facut o prima intalnire cu reprezentantii societatiilor de asigurari, o sa avem in urmatoarele saptamani o intalnire de amanunt prin care sa dovedim ca exista o piata a livezilor interesanta pentru societatile de asigurare. Sunt suprafete mari care doresc sa fie protejate prin aceste polite. Le-am adus modele din Franta si Italia a politelor de asigurare in asa fel incat sa putem reglementa si in Romania acest pas. Problema este ca pentru acest an trebuie sag sim solutii pentru acoperirea acestor pierderi printr-un act normativ.

RH: Apropo de acte normative,s-a rezolvat ceva in legatura cu legea zilierilor? Daniel Batanoiu spunea ca se lucreaza la amendarea legii.

AT: Da, am ramas in conditiile functionarii de anul trecut. Este o treaba buna!