Profitul producatorului roman, aproape de zero

0
731

Piata este in cadere libera, cel putin pentru produsele autohtone ale fermierilor nostri. Cei mai multi agricultori din tara noastra isi vand marfa, fara macar sa-si acopere costul de productie.

Presedintele Asociatiei Producatorilor de Legume, Gheorghe Vlad, are un exemplu graitor in acest sens si ne arata care este profitul unui producator roman la o legatura de ridichi rosii.

La nivelul anului trecut, Romania avea 1.021.614 agricultori activi, potrivit datelor APIA. Dintre acestia, majoritari, aproape 800.000, sunt cei cu suprafata intre 1 si 5 hectare, asa numitii fermieri mici, cu exploatatii de subzistenta. Daca in tarile din vest, aceasta catgorie de fermieri este considerata un bun national, la noi lucrurile stau cu totul diferit. Subventiile intarzie, marfa autohtona intra cu greu pe rafturile magazinelor, iar producatorii nostri fac fata concurentei din ce in ce mai greu.

Presedintele Asociatiei Producatorilor de legume din Romania, Vlad Gheorghe, trage un semnal de alarma autoritatilor din domeniu:

In general, culturile de primavara sunt cele care anticipeaza profitul pe care il poate avea producatorul, ele sunt mai necostisitoare pentru ca se fac in perioade reci, cum ar fi ridichea, spanacul, ceapa verde si salata. Ele vin ca o bula de oxigen pentru producator, mai ales in perioada foarte critica, februarie-martie, aducand o cuantificare financiara pentru a putea evalua culturile care vor veni in lunile aprilie-mai, moment cand incepe fluxul normal in agricultura’’ .

Concret, dintr-o legatura de ridichi rosii pe care un consumator o pune in cos, profitul producatorului este aproape zero.

O legatura de cinci ridichi se vinde la 50 de bani, pret en gros. Iata unde ajung banii producatorului: prima ridiche este pentru taxe si impozite, a doua este pentru transport, a treia i-a drumul taxei catre piata, iar din ultimele doua ridichi ramane , practic, supravietuirea pe care si-o asigura producatorul de zi cu zi. A patra, concret, ar fi salariul care ar trebui sa ramana in gospodarie si ultima ridiche reprezinta profitul , daca acesta mai ramane’’ , a argumentat legumicultorul din comuna Vidra, judetul Ilfov.

Si atunci, nu este de mirare daca in urmatorii ani consumatorul roman nu va mai gasi in magazine trufandale romanesti, in conditiile in care producatorii autohtoni au ajuns la sapa de lemn.