“Raportul de tara al Romaniei, pentru 2016” – concluzii

0
517

Costul legat de executarea contractelor ramane mai mare decat media UE (29 % din valoarea contractului fata de 22 %), iar sistemele de acordare a licentelor si a autorizatiilor sunt percepute ca fiind mai complexe,” se arata in ”Raportul de tara al Romaniei pentru 2016”, al Comisiei Europene, dat publicitatii pe 26.02.2016.

Mai jos vom prezenta  raportului in ceea ce priveste mediul de afaceri.

Romania face progrese in mai multe domenii ale interactiunii dintre intreprinderi si administratia publica.

  • In 2014, deschiderea unei afaceri in Romania a necesitat mai putin timp in comparatie cu media UE (doua zile, in comparatie cu media UE de 3,5 zile) si a costat mai putin (100 EUR in comparatie cu media UE de 313 EUR)
  • Capitalul minim subscris si varsat (ca procent din venitul pe cap de locuitor) a fost de 0,7 %, cu mult sub media UE de 11,3 %
  • Transferul de proprietate s-a realizat mai rapid si cu mai putine costuri; acesta a necesitat 19 zile in Romania (media UE fiind de 26 de zile) si a costat 1,5 % din valoarea proprietatii (media UE fiind de 4,5 %).

Complexitatea procedurilor administrative, obstacol major pentru activitatea comerciala

In ciuda acestor progrese, sarcina impusa de reglementarea guvernamentala si incertitudinea juridica afecteaza in continuare competitivitatea. Conform indicatorilor de guvernanta la nivel global ai Bancii Mondiale pentru 2015, rezultatele Romaniei in ceea ce priveste calitatea cadrului de reglementare sunt mult sub media UE, desi s-au imbunatatit (de la 0,2 in 2004 la 0,6 in 2014). Complexitatea procedurilor administrative, precum si schimbarile rapide ale legislatiei si ale politicilor constituie obstacole majore in calea desfasurarii unei activitati comerciale.

Practica de inlocuire a procesului legislativ normal cu ordonante de urgenta ale guvernului, o singura ordonanta acoperind uneori mai multe domenii de politica, nu este consecventa cu obiectivul de rationalizare si simplificare a legislatiei consacrat in strategia Romaniei privind administratia publica. Transformarea ordonantelor de urgenta in lege intarzie adesea mai multi ani in parlament. Costul legat de executarea contractelor ramane mai mare decat media UE (29 % din valoarea contractului fata de 22 %), iar sistemele de acordare a licentelor si a autorizatiilor sunt percepute ca fiind mai complexe. O strategie conexa privind mai buna reglementare, adoptata in 2014, nu dispune inca de un plan de actiune pentru a fi pusa in aplicare.

Mediul de afaceri din Romania este afectat in mod negativ de lipsa unei culturi de salvare in cazul insolventei intreprinderilor. Stigmatizarea falimentului este in continuare pronuntata si se pune acceptul aproape exclusiv pe lichidare, in loc de reorganizare si salvare. Desi intreprinzatorii individuali pot recurge la o procedura simplificata de intrare direct in faliment si lichidare a activelor lor, nu exista nicio posibilitate de reorganizare sau un plan de rambursare. Intreprinderile aflate in dificultate financiara sunt de obicei chemate in instanta de creditori. In plus, procedurile de insolventa sunt printre cele mai lungi din UE. In ceea ce priveste dreptul societatilor comerciale in general, lipsa procedurilor prin care acestea isi pot transfera sediul social din Romania in strainatate si viceversa genereaza costuri suplimentare si birocratie.

transport_3

Lipsa infrastructurii de transport, in special intre partea de vest a tarii si capitala, constituie o piedica importanta in calea competitivitatii si un blocaj pentru crestere. Disponibilitatea redusa si calitatea scazuta a infrastructurii de transport ingreuneaza competitivitatea intreprinderilor locale, in special a producatorilor, si limiteaza si mai mult atractivitatea tarii pentru investitori.

Noul guvern a anuntat planuri de imbunatatire a mediului de afaceri. Ca parte a prioritatilor sale economice, guvernul intentioneaza sa puna mai mult accentul pe promovarea si diversificarea exporturilor si a investitiilor straine directe, sprijinirea antreprenoriatului si a IMM-urilor, facilitarea accesului la finantare, stimularea dezvoltarii industriilor creative, a turismului, a agriculturii si a cercetarii, ca sectoare de activitate prioritare, precum si pe restructurarea sectorului minier si a industriei de aparare. Un plan de dezvoltare economica strategic si selectiv, pe termen mediu spre lung, si o strategie nationala pentru competitivitate pot contribui la punerea in aplicare a unor masuri concrete si pot facilita tranzitia catre o economie cu o valoare adaugata mai mare.