Comisia Europeană a stabilit un pachet de măsuri pentru o utilizare durabilă a resurselor naturale cheie, concepute pentru a consolida rezistența sistemelor alimentare și a agriculturii din UE. În special, Comisia a detaliat o nouă propunere de abordare a risipei alimentare.

UE propune ca până în 2030 statele membre să reducă risipa de alimente cu 10% în procesare și producție și cu 30% în comun în comerțul cu amănuntul și consum.

Ca parte a propunerii, UE va încerca să atingă Ținta 12.3 a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) la nivel mondial, de a reduce la jumătate risipa alimentară pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor până în 2030 și să reducă pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare cu alimente.

Propunerea descrie abordarea risipei alimentare ca un triplu câștig care „economisește alimente pentru consumul uman… contribuie la securitatea alimentară” și „reduce impactul asupra mediului al producției și consumului de alimente”.

UE a spus că până la sfârșitul anului 2027 va fi efectuată o revizuire oficială a progresului statelor membre în vederea atingerii obiectivelor. Apoi, Comisia va efectua o revizuire oficială a progreselor înregistrate, inclusiv posibilitatea de a adapta obiectivele dacă dovezile sugerează că UE poate contribui mai mult la ambiția globală.

Conform monitorizării statistice a cantității de deșeuri alimentare din UE, efectuată de biroul de statistică al Uniunii Europene Eurostat, aproape 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate în UE în fiecare an, reprezentând o pierdere estimată la 132 de miliarde de euro.

UE afirmă că aproximativ 10% din toate alimentele furnizate comerțului cu amănuntul, restaurantelor, gospodăriilor și serviciilor alimentare, inclusiv școli și spitale, sunt risipite. În ciuda acestui fapt, aproximativ 32,6 milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate (inclusiv carne, pui, pește sau echivalent vegetarian) în fiecare zi.

Directorul general al FoodDrinkEurope, Dirk Jacobs, a declarat: „Țintele Comisiei privind risipa alimentară sunt importante, dar nu trebuie să submineze eforturile statelor membre și ale actorilor de-a lungul lanțului valoric alimentar care au făcut deja pași în direcția reducerii risipei alimentare folosind o valoare de referință pentru 2015, conform ODD-urilor ONU. De asemenea, va fi important pentru Comisie să colecteze date solide și fiabile privind risipa de alimente de la statele membre, care să fie reprezentative și comparabile – acest lucru se aplică pentru 2020, precum și pentru anii următori. Acest lucru va permite sectorului nostru să atingă obiectivele privind risipa alimentară și să faciliteze strategii eficiente de prevenire a risipei alimentare la nivel național.”

Stephen Jamieson, director global pentru soluții pentru economie circulară la SAP, a adăugat: „Planurile de risipă de alimente stabilite astăzi de Uniunea Europeană reprezintă un pas înainte extrem de pozitiv în abordarea unei componente critice a schimbărilor climatice generate de om. Risipirea alimentelor nu numai că pune presiune asupra resurselor valoroase, dar contribuie și la degradarea mediului și evidențiază inegalitățile sociale. Prin adoptarea unei abordări de economie circulară, putem proiecta încă de la început sisteme alimentare care elimină risipa și sunt de natură regenerativă – asigurând securitatea alimentară pe termen lung.”

El a spus că prin proiectarea de soluții care optimizează întregul sistem alimentar, deșeurile pot fi minimizate în fiecare etapă, „de la producție și distribuție până la consum și eliminare”.

El a continuat: „Schimbarea sistemului poate fi eficientă doar cu stimulentele, abordările de măsurare și standardele potrivite pentru a asigura o colaborare eficientă și inovare care sprijină soluțiile conduse de natură și de aceea strategia de astăzi este atât de binevenită”.

Propunerea legislativă va fi supusă negocierii cu Parlamentul UE și Consiliul UE.