Robotii “ar putea inlocui” lucratorii migranti in perioada post-Brexit

Brexit-ul are potentialul de a schimba fundamental modelele de afaceri ale firmelor in cazul in care promisiunile de a se pune capat liberei circulatii devin realitate. Plecarea Marii Britanii din UE ar putea determina firmele sa recurga la roboti pentru a umple golul lasat de lucratorii migranti, constata un studiu recent.

Anumite sectoare ale industriei produselor proaspete ar putea lua in considerare utilizarea de roboti si o mai mare automatizare, in timp ce altele vor avea nevoie de o atenta politica de imigrare, pentru a preveni deteriorarea deficitului de personal, arata un recent raport al Resolution Foundation (Fundatiei Rezolutia) publicat inaintea unei conferinte majore privind viitorul roboticii si al impactului acesteia asupra pietei fortei de munca.

Adam Corlett, analist economic la Resolution Foundation a declarat ca: “Oamenii si-au exprimat de mult timp temerile cu privire la pierderea locurilor de munca, desfiintate de robotizare, dar vocea lor nu s-a facut auzita prea mult, pâna in prezent, intr-o tara care genereaza locuri de munca si inregistreaza  recorduri in cee ace priveste productivitatea.” Brexit-ul ar putea schimba acest lucru, crede Corlett. Cu toate ca modificarile vor lua timp, Corlett a declarant ca firmele britanice at trebui sa se pregateasca inca de acum pentru o pierdere potentiala de forta de munca migranta.

“Pentru sectoare precum agricultura, automatizarea suplimentara ar putea oferi o parte din raspunsul la schimbarile care au loc pe piata muncii”, a declarat el. “Desi va necesita o schimbare majora in planurile investitionale pentru a deveni realitate.”

Desi este inca neclar ce limitari vor fi introduse post-Brexit, in ceea ce priveste imigratia, este cel mai probabil ca recurgerea la o  ulterioara automatizare se va produce, in sectoare, cum ar fi productia de alimente si agricultura – in conditiile in care cel putin unul din opt lucratori sunt migranti din UE – potrivit raportului.

Studiul subliniaza si faptul ca cele mai multe dintre aceste sectoare au, de asemenea, o proportie ridicata de personal platit cu salarii mici si se confrunta deja, din acest punct de vedere cu o importanta provocare, odata cu introducerea salariului national minim, masura ce va afecta doi din cinci lucratori, pana in 2020.

Bazandu-se pe cercetarea realizata de catre economistii Carl Frey si Michael Osborne, organizatia ce a realizat studiul recunoaste ca, in timp ce automatizarea va aduce o serie de provocari in sectoarele ce cunosc schimbari rapida, ea poate fi necesara având in vedere lipsa cresterii productivitatii si potentialul legat de aparitia unor schimbari semnificative in politica din domeniul migratiei.

Strategii diferite vor fi disponibile pentru diferite sectoare din lantul de aprovizionare cu produse proaspete. Necesitatea unor investitii suplimentare in tehnologie este probabil sa se manifeste cel mai acut in sectorul fabricarii produselor alimentare, sector in care aproape o treime din forta de munca este reprezentata de migranti din UE. Fundatia are in vedere si faptul ca acest domeniu a fost in mod traditional un sector cu un grad redus al investitiilor, fapt care ar putea necesita noi abordari in cazul in care va avea loc o inasprire semnificativa a politicii din domeniul migratiei.

Cu toate acestea, unele sectoare dependente de munca prestata de migranti, cum ar fi munca personalului casnic sau a celor care se ocupa de persoanele greu sau nedeplasabile, au mult mai putine posibilitati de automatizare. Firmele din aceste sectoare vor trebui sa se gandeasca mai mult cu privire la modul in care vor raspunde noilor provocari si la sprijinirea unei politici de imigrare potrivite, sugereaza raportul.

In orice caz, Brexit-ul va forta companiile “sa faca schimbari semnificative cu privire la planurile de investitii si la cererea si oferta de munca dintr-o economie post-Brexit”, a spus Corlett.