ESE 2024, eveniment valoros pentru schimbul de cunoștințe, experiențe și idei în industria alimentară, a avut loc în zilele de 7-8 februarie la Hotel Sheraton din București.

Ediția a 8-a a seminarului informativ „Etichetare. Siguranță. Etică” a fost un bun prilej pentru participanții din industria alimentară, de a se informa cu privire la ultimele noutăți din domeniile ce fac subiectul evenimentului și de a fi consiliați în privința provocărilor din industrie, atât de specialiști de renume, cât și de autoritățile cu atribuții de control în domeniul etichetării și siguranței alimentare (ANSVSA, DSP, INSP, ANPC).

Prima zi a seminarului informativ ESE 2024 a început cu prezentarea „Suplimente alimentare: care sunt principalele probleme în a avea o formulă și o etichetă unică pentru întreaga piață a UE?”, susținută de avocatul Cesare Varallo – specializat în legi europene și internaționale referitoare la etichetare, aditivi alimentari, fraude alimentare, RASFF a arătat că domeniul suplimentelor alimentare încă se confruntă cu multe obstacole în crearea unui produs unic pentru întreaga piață a UE, în ciuda principiului recunoașterii reciproce. Spre exemplu, pentru emiterea avizelor de autorizare timpul este prea lung, procedurile fiind extrem de laborioase. De aceea, unii producători sau comercianți ajung să introducă pe piața europeană suplimente alimentare care nu au fost încă autorizate.

Varallo explica faptul că din cele 379 cazuri în care a fost activat mecanismul de alertare rapidă la nivel european (RASFF) care implică suplimente alimentare, aproximativ o treime a fost legat de alimente/suplimente noi neautorizate; de exemplu CBD, yohimbină, 5-HTP, sildenafil. În acest context Cesare Varallo arăta că Regatul Unit și-ar putea decupla legislația trecând la un cadru mai permisiv decât UE.

Varallo mai menționa printre obstacole și practicile administrative diferite, precum și faptul că taxele pentru notificare pot varia foarte mult, chiar și la nivel regional (de exemplu, notificare/înregistrare înainte de introducere pe piață, mai dificilă pentru afaceri străine). Cesare Varallo a insistat în finalul prezentării sale că recunoașterea reciprocă nu folosește încă la capacitatea maximă mecanismul «SOLVIT» sau soluțiile judiciare, căi care ar putea scurta timpul în care poate fi introdus pe piață un supliment alimentar.

Evenimentul a continuat cu o prezentare despre „Comunicarea onestă, etică și transparentă la suplimentele alimentare” susținută de Laura Frunzeti – Director executiv RAC. Laura Frunzeti arăta că dintre sesizările primite și confirmate de RAC, cele mai multe au vizat suplimentele alimentare (24 de încălcări, față de 1 la dispozitivele medicale și 3 la OTC). Cele mai dese încălcări în industria suplimentelor alimentare au fost: exagerarea informațiilor din prospect și nerespectarea Regulamentului 1924/2011, atribuirea de proprietăți de tratare sau vindecare a bolilor/prin recomandarea produsului de către medici/farmaciști în social media, ori prin afirmații verbale diferite de ceea ce este scris în super; încurajarea unui regim alimentar nesănătos, garantarea efectelor, etc.

Daniela Cîrnațu, Medic șef la Institutul Național de Sănătate Publică (CRSP Timiș) a abordat în cadrul seminarului subiectul recunoașterii mutuale, o procedură încă insuficient utilizată (după cum menționa și Cesare Varallo), cu consecința faptului că întreprinderile pot fi confruntate cu costuri suplimentare nejustificate pentru a intra pe o piață nouă sau pot chiar pierde oportunități de piață, iar consumatorii nu pot beneficia de numărul mai mare de opțiuni de pe piață, prin urmare, nici de prețurile mai mici.

Ceea ce trebuie însă reținut, conform Danielei Cîrnațu este faptul că:

„Eticheta este suverană; este cartea de identitate a produsului. În cazul suplimentelor alimentare datele din registrele statelor suverane constituie „certificatul de naștere” al produsului. Poate fi însă fi necesară, în cazul pătrunderii pe piețe unde există reglementări specifice, completarea etichetei cu avertismente sau mențiuni impuse de legislația țării respective”.

În general, circulația produsului pe piața UE nu poate suferi limitări. Statele membre recunosc reciproc că normele tehnice naționale asigură o protecție echivalentă a intereselor publice avute în vedere. Cu titlu de excepție, un stat membru poate să refuze accesul pe piață al unui produs comercializat în mod legal în alt stat membru, în cazul în care acesta demonstrează că protecția interesului public urmărit nu este echivalentă și că propriile sale norme tehnice naționale sunt necesare și proporționale pentru a asigura protecția acestui interes public.

Gerald Filip Flintoacă, Secretare General PRISA, a comentat „Noua Lege a suplimentelor alimentare”. În viziunea sa, avizarea publicității constituie o suprareglementare.

În ceea ce privește „partea de mențiuni de sănătate, nu ține de România; acestea sunt avizate pe baza recomandărilor EFSA. În acest caz, comunicarea și avizarea ar trebui să fie simple.”

Dr. Gerald Filip Flintoacă a mai spus că este „puțin probabil că va face Comisia Europeană ceva cu privire la etnobotanice.”

Tatiana Onisei, reprezentant al IBA București CS II Șef Serviciu Național pentru Plante Medicinale Aromatice și Produsele Stupului, în prezentarea „Lista de plante permise în suplimentele alimentare și rolul avizelor emise de Comitetul Tehnic în actualizarea acesteia” a atins aspecte importante în legătură cu implicațiile modificărilor induse de textul de lege amintit mai sus, atât în privința siguranței suplimentelor alimentare, cât și despre aspectele legate de publicitatea/mențiunile cu privire la informațiile esențiale despre respectivele ingrediente.

Au mai fost discutate subiecte precum: procedura de emitere a avizelor tehnice consultative (înregistrarea cererilor de specii noi; încadrarea botanică și verificarea statutului de “novel food”; modul de evaluare a siguranței pentru consum a acestora/planta întreagă sau părți/organe; transparența și sistemul de vot; conținutul avizelor tehnice consultative; înaintarea notei către ministru (MADR), semnarea și transmiterea către Ministerul Sănătății; publicarea pe site-ul MS; utilizarea listei de plante avizate de către instituțiile notificatoare (IBA, CRSP Iași, Cluj, Timișoara).

„În momentul în care avem un produs care intră pe piață prin recunoaștere reciprocă și are o plantă ca ingredient, care nu este în listă, atunci se face o extensie a listei cu planta respectivă pentru a putea ca și operatorul economic român să pună pe piață un supliment în condiții asemănătoare”, arată Tatiana Onisei.

Lista plantelor admise în suplimentele alimentare este preluată de la Ministerul Agriculturii.

Daniela Nuță de la UMF Carol Davila, a prezentat „Actualități privind punerea pe piață a alimentelor noi”, cu accent pe situația produselor de conțin CBD. Ca o concluzie generală, orice produs alimentar sau supliment alimentar ce conține CBD trebuie autorizat de către Comisia Europeană ca „novel food”, iar dosarul, unul foarte stufos și riguros, este asemănător din punct de vedere al complexității cu cel pentru autorizarea unui medicament nou.

Daniela Nuță a arătat pe larg și care sunt diferențele care fac un produs cu CBD să fie aliment sau supliment alimentar și nu drog. Daniela Nuță este medic primar igienă și Cercetător Științific gr II; Doctor in medicina, Institutul National de Snatate Publica și Expert al Ministerului Sănătății în domeniile alimente şi ingrediente alimentare noi și alimente cu destinație nutrițională specială; această activitate consta în: elaborarea punctelor de vedere în domeniile respective; întocmirea mandatelor ce cuprind aceste puncte de vedere pentru întâlnirile care au loc în grupurile de lucru la nivel european; participarea in mod regulat la întâlnirile de lucru în cadrul Comisiei Europene sau a Consiliului Uniunii Europene.

Anca Daniela Raiciu a vorbit despre „Noutăți legislative în domeniul suplimentelor alimentare”, dar și despre o serie de obstacole venite din partea autorităților. Lipsa specialiștilor din domeniul plantelor medicinale și aromatice în Agenția Medicamentului și în Ministerul Sănătății are drept consecință faptul că Legea 56/2021, de trei ani, nu are încă norme de aplicare”, arăta invitata. Anca Daniela Raiciu este Vicepreședinte al Societății Române a Chimiștilor Cosmetologi, Lector universitar Facultatea de Farmacie „TITU MAIORESCU”- CATEDRA FARMACOGNOZIE, FITOCHIMIE, FITOTERAPIE, Membru în Comitetul Tehnic al Plantelor medicinale și aromatice de la nivelul MADR. Patronatul Planta Romanica are 22 de membri atât producători, cât și distribuitori. 

Dr. Dan Șerban DVM Ph-Dr. a susținut prezentarea “Ghidul de bune practici de igienă și producție culinară”, subiect care a fost de un real interes pentru reprezentanții HORECA prezenți în sală. Ghidul prezentat are drept scop descrierea regulilor şi bunelor practici de lucru pentru activităţiile desfăşurate în blocurile alimentare din unităţile de alimentaţie publică, în vederea respectării cerinţelor legislative privind igiena şi siguranţa alimentului în procesul de producere şi comercializare a preparatelor culinare.

CURSUL PRACTIC DE ETICHETARE A SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ȘI SESIUNEA DE Q&A cu avocatul Cesare Varallo & Gerald Filip Flintoacă au oferit participanților ocazia să adreseze întrebări punctuale despre etichetare și reglementări, primind din partea celor doi specialiști răspunsuri concrete și personalizate.

Prima zi a evenimentului ESE 2024 s-a încheiat cu al doilea CURS PRACTIC de ETICHETARE, de data aceasta pentru operatorii din HORECA, susținut de Dana Pop & Gabriela Berechet.

În cadrul cursului, audiența a fost informată despre: “Etichetarea produselor finite și a mâncărurilor furnizate de unitățile de restaurație colectivă“, prezentare susținută de Dana Pop – Dr. Ing consultant în industria alimentară; despre ”NOȚIUNI DE GASTROTEHNICĂ” în lumina Ordinului 201/2022 ANPC și CALCUL VALORII NUTRIȚIONALE pentru produse finite/mâncăruri cu exemple arătate și explicate de Gabriela Berechet – specialist gastrotehnică și tehnologii alimentare și ”REALIZAREA UNEI ETICHETE a unui fel de mâncare – PAS CU PAS”.

Ziua dedicată industriei suplimentelor alimentare a fost una de interes pentru participanți, aceștia declarând la final că au primit informații foarte utile pe care le pot integra în activitatea și strategia companiilor pe care le reprezintă.

GALERIE FOTO ESE 2024 – ZIUA 1 – SUPLIMENTE ALIMENTARE & HORECA