Un recent studiu scoate în evidență pentru prima dată efectul asupra algoritmului Nutri-Score atunci când este utilizat standardul Nova. Sunt alimentele ultraprocesate mai susceptibile de a avea evaluări Nutri-Score scăzute? Și ar trebui să fie încorporat sistemul de clasificare Nova în algoritmul Nutri-Score?
În Franța, noi cercetări au încercat să compare binecunoscuta schemă de etichetare nutrițională pentru partea din față a ambalajului (FOP) Nutri-Score (atât versiunea inițială, cât și cea actualizată) cu sistemul de clasificare Nova.
Cercetătorii de la Universitatea Sorbonne Paris Nord și de la agenția de sănătate publică din Franța (Santé Publique France) au aplicat atât algoritmii Nutri-Score, cât și Nova la 129.950 de produse alimentare din baza de date OpenFoodFacts pentru a le compara clasificările.
Descoperirile sugerează o tendință, dar este de dezbătut dacă cele două sisteme ar trebui comparate ca măsurători complementare ale sănătății.
Nutri-Score actualizează scorul de impact al categoriilor
Când alimentele au fost clasificate folosind algoritmul inițial Nutri-Score și sistemul de clasificare Nova, cercetătorii au descoperit că 77,9% dintre alimentele clasificate drept „ultra-procesate” au primit, de asemenea, evaluări Nutri-Score medii spre scăzute.
La utilizarea algoritmului Nutri-Score actualizat, 87,5% dintre produsele „ultra-procesate” au primit evaluări Nutri-Score medii spre slabe.
Cum evaluează Nutri-Score și Nova produsele alimentare și băuturile?
Schema de etichetare nutrițională Nutri-Score a fost dezvoltată în Franța în 2017. Algoritmul său clasează alimentele de la -15 pentru cele mai „sănătoase” produse la +40 pentru cele „mai puțin sănătoase”. Pe baza acestui scor, produsul primește o literă cu un cod corespunzător: de la verde închis (A) la portocaliu închis (E).
Sistemul de clasificare Nova a fost dezvoltat doi ani mai târziu în Brazilia de către un profesor de nutriție și sănătate publică de la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia. Sistemul împarte nivelurile de procesare a alimentelor în patru categorii: de la alimente crude și cele minim procesate; la ingrediente culinare procesate; hrană procesată; și alimente ultraprocesate. Această ultimă categorie este o „creație industrială” prin definiție.
Algoritmul Nutri-Score actualizat se referă la modificările adoptate în 2022 și 2023 pentru produsele alimentare și, respectiv, băuturi. În cea mai recentă versiune, nucile și semințele nu mai sunt incluse în componenta „fructe, legume, leguminoase”, ci în componenta „grăsimi, uleiuri, nuci și semințe”. Alte modificări includ diferențierea îmbunătățită între produsele lactate îndulcite și cele neîndulcite, precum și între diferitele tipuri de brânză.
Actualizarea algoritmului pentru băuturi scade ratingul pentru băuturile cu îndulcitori nenutritivi, cum ar fi băuturile răcoritoare . Singura băutură care poate obține cel mai mare scor Nutri-Score A este acum apa. Toate celelalte băuturi, inclusiv băuturile naturale cu conținut scăzut de calorii, vor fi clasificate între B și E.
Crearea de legături între Nutri-Score și Nova
Algoritmul Nutri-Score actualizat înseamnă că mai puține produse au fost evaluate A și B și mai multe au fost evaluate D și E, pentru toate categoriile Nova. Alimentele din clasa 1 Nova (neprocesate) au fost afectate cel mai puțin (3,8%), iar clasificarea Nova 4 (ultra-procesate) au fost afectate cel mai semnificativ (-9,8%).
„Dintre alimentele ultraprocesate evaluate favorabil cu Nutri-Score inițial, băuturile îndulcite artificial, băuturile îndulcite pe bază de plante și produsele de panificație au fost categoriile cele mai penalizate de revizuirea Nutri-Score, în timp ce ape cu aromă cu conținut scăzut de zahăr, preparate din fructe și leguminoase. au fost categoriile cel mai puțin afectate”, au remarcat autorii studiului.
Cercetătorii au concluzionat că actualizarea Nutri-Score-ului îi întărește coerența cu clasificarea NOVA, chiar dacă ambele sisteme măsoară două dimensiuni distincte de sănătate la nivel alimentar.
Ar trebui ca algoritmul Nutri-Score să includă Nova?
Potrivit cercetătorilor, una dintre criticile aduse la adresa Nutri-Score este că nu ia în considerare gradul de procesare în algoritmul său. În prezent, doar informațiile privind calitatea nutrițională sunt disponibile direct consumatorilor prin etichetarea FOP, motiv pentru care autorii studiului consideră că este importantă explorarea alinierii dintre cele două sisteme.
Acest studiu este prima dată când efectul algoritmului Nutri-Score actualizat a fost comparat cu standardul Nova, cercetătorii constatând că versiunea mai nouă pare să fie mai aliniată: semnificativ mai puține alimente ultraprocesate (UPF) sunt evaluate favorabil.
Dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica mecanismele prin care UPF afectează sănătatea și modul în care acestea interacționează cu calitatea nutrițională, au remarcat cercetătorii. „Astfel de informații sunt necesare dacă dorim pe viitor să îmbunătățim în continuare algoritmul Nutri-Score prin integrarea ambelor dimensiuni.
„Între timp, autoritățile din domeniul sănătății ar trebui să comunice despre cum să folosească Nutri-Score în mod adecvat, promovând în același timp consumul de alimente minim procesate.”
Factorii politici au sfătuit oamenii să restricționeze consumul UPF. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) au recomandat anterior acest lucru, iar țări precum Brazilia, Franța și Canada și-au actualizat ghidurile alimentare naționale cu recomandări pentru limitarea UPF-urilor.
Argumentarea împotriva restricțiilor generale UPF în ghiduri
Dar nu toți sunt de acord că ar trebui să se meargă pe o astfel de cale. Potrivit cercetătorului în sistemele alimentare Jenny Chapman, factorii de decizie politică ar trebui să promoveze alimente care sunt atât mai sănătoase, cât și mai durabile, indiferent de gradul lor de procesare.
Nu există suficiente dovezi pentru a eticheta alimentele ca UPF pe baza sănătății, a declarat Chapman pentru FoodNavigator.
„Categoriile Nova sunt prost definite și o mulțime de studii arată că oamenii de știință din domeniul alimentației nu sunt de acord, într-o măsură semnificativă din punct de vedere statistic, cu locul unde sunt încdrate anumite tipuri de alimente și băuturi– chiar și atunci când sunt furnizate liste de ingrediente.”
Definiția este, de asemenea, atât de largă încât Chapman consideră că este „imposibil” să se știe „unde să tragem linia”. „Dacă ceva este extrudat, dar nu conține conservanți, l-ați numi UPF? Politicile de etichetă au nevoie de aceste delimitări.”
Dar poate cel mai mare argument al lui Chapman împotriva folosirii „ultra-procesatelor” în dezbaterea despre nutriție constă în dezvoltarea lui Nova în sine. Sistemul de clasificare a fost conceput ca un cadru sociopolitic și nu a intenționat niciodată să fie aplicat alimentelor de către oamenii de știință din nutriție, susține ea în cercetări recente . „Nu este o definiție științifică… și nu are un loc în știința nutriției [Creatorul Nova]. Definiția originală a lui Monteiro nu a fost niciodată menită să grupeze alimentele pe baza faptului că sunt sănătoase sau nu.”
Sursa: Public Health Nutrition, articolul „Complementaritatea între versiunea actualizată a etichetei nutriționale din față a ambalajului Nutri-Score și clasificarea Nova pentru procesarea alimentelor”, Publicat online la 1 februarie 2024, DOI: 10.1017/S1368980024000296, autori: Barthelemy K Sarda-Gu Emmanuelle , Chantal Julia et al.
