website builder

Rezultatele primului test de câmp din Europa cu o varietate de grâu modificată genetic (GE) au arătat o reducere semnificativă a potențialului cancerigen legat de acrilamidă atunci când făina este coaptă.

Cercetătorii de la Rothamsted Research din Marea Britanie au folosit o tehnologie de editare a genelor numită CRISPR pentru a „elimina” o genă din grâu, care sperau că va reduce formarea de asparagină. Când este gătit, acest aminoacid este transformat în acrilamidă – un potențial cancerigen pe care procesatorii de alimente sunt dornici să îl controleze.

Nivelurile de asparagină (precursorul acrilamidei) în grâul modificat genetic au fost cu până la 50% mai mici decât soiul martor Cadenza. Odată boabele de grâu măcinate în făină și gătite, au demonstrat o reducere semnificativă (cu până la 45%) a cantității de acrilamidă formate.

Testul a reprezentat un pas important în a determina dacă noul grâu modificat genetic va fi viabil. Testele în laborator s-au dovedit a fi un succes, dar numai prin plantare în câmpuri experimentale, echipa de cercetare a putut fi sigură că noua tulpină ar putea oferi fermierilor un sortiment de grâu îmbunătățit.

Profesorul Nigel Halford, care a condus cercetarea, a spus: „Studiul a arătat că editarea genelor pentru a reduce concentrația de asparagină în boabele de grâu funcționează la fel de bine pe câmp ca și în laborator.

„Acest lucru este important deoarece disponibilitatea grâului cu conținut scăzut de acrilamidă ar putea permite companiilor alimentare să respecte reglementările în continuă evoluție privind prezența acrilamidei în alimente, fără a fi newcesare modificări costisitoare ale liniilor de producție sau reduceri ale calității produselor. Ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ pentru consumatori asupra aportului alimentar de acrilamidă”.

Cadrul legislativ ar putea frâna utilizarea GE în Europa

Deși profesorul Halford a fost optimist cu privire la impactul potențial pe care l-ar putea avea editarea genelor în a ajuta sectorul alimentar să dezvolte produse mai sănătoase, el a avertizat că un mediu de reglementare incert ar putea limita dezvoltarea tehnologiei.

„Plantele MG vor fi dezvoltate pentru uz comercial numai dacă există cadrul de reglementare adecvat și fermieriii sunt încrezători că vor obține o rentabilitate a investiției lor în soiurile MG”, a avertizat el.

Unii oameni de știință sugerează că CRISPR reprezintă o dezvoltare interesantă pentru industria alimentară, care va deveni din ce în ce mai importantă pentru a ține pasul cu mediul în schimbare, dar reglementările au limitat utilizarea tehnologiei în agricultură. Atât editarea genelor, cât și modificarea genetică sunt interzise de UE, deși Bruxelles-ul își revizuiește în prezent poziția cu privire la culturile CRISPR.

CRISPR poate fi folosit ca instrument avansat de ameliorare a plantelor, care facilitează ameliorarea culturilor prin intervenții în anumite locații din genomul unei plante. Repararea ulterioară a intervenției prin mecanismul de reparare endogen al celulei poate introduce modificări precise. Spre deosebire de OMG-uri, nu se adaugă material genetic nou.

Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale din Marea Britanie consideră că tehnicile de editare a genelor, cum ar fi CRISPR, au potențialul de a produce alimente abundente și sănătoase și de a reduce impactul asupra mediului al unei populații globale în creștere.

În plus, consideră că tehnicile de editare genetică, atunci când sunt utilizate pentru a reproduce culturi care ar fi putut fi dezvoltate folosind metode tradiționale, nu ar trebui reglementate ca fiind culturi modificate genetic. Se plânge că, în ciuda diferențelor dintre editarea genomului cu CRISPR și MG, plantele editate cu genom sunt tratate în prezent în același mod ca MG în conformitate cu reglementările UE, blocând în esență utilizarea unei tehnologii care câștigă aprobarea oficială în multe alte părți ale lumii.

Referinţă: Evaluarea în cultură a grâului cu conținut scăzut de asparagină, editat genomic: primul studiu, Jurnalul de biotehnologie a plantelor, https://doi.org/10.1111/pbi.14026