România, două cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul pieței interne și liberei circulații a mărfurilor.

Comisia a decis miercuri, 15 februarie, să trimită scrisori de punere în întârziere României și Ungariei, pentru că normele lor naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate României, precum și Ciprului, Finlandei și Irlandei, solicitându-le să transpună Directiva privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice (Directiva 2013/53/UE).

În ceea ce privește primul caz, marilor comercianți cu amănuntul li se cere, în România, să achiziționeze cel puțin 51% din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor.

Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le astfel decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE).

În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive.

În Ungaria, o nouă lege prevede obligația comercianților cu amănuntul de a aplica aceleași marje de profit pentru produsele agricole și alimentare interne și pentru cele importate, în ciuda faptului că prețul produselor importate este condiționat de fluctuații ale cursului de schimb valutar. Aceasta ar putea să descurajeze vânzările de produse agricole și alimentare importate față de cele naționale. Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de obstacol ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor (articolul 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, TFUE).

Nici România, nici Ungaria nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile ungare și române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Autoritățile ungare și române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Ioan Munteanu, a declarat pentru Agerpres că:

“Ține de noi să facem aceste modificări, dacă vom fi capabili. Am început deja consultările cu toți beneficiarii legii, care au primit și documente scrise de la noi pentru a-și spune punctele de vedere. Nu vrem să mai facem acum o dezbatere în care să se certe între ei. Vrem să sintetizăm ceva, iar la sfârșit să-i chemăm și să propunem variante de lucru. Noi credem că în două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole. Avem soluții pentru modificarea lor.”

În opinia acestuia, cele trei articole din lege care ridică probleme vizează obligarea retailerilor să facă publicitate gratuită producătorilor în parcările proprii, să existe spații și denumiri speciale pentru produsele românești și acel procentaj de 51% produse românești la raft provenite din lanțul scurt, se arată în comunicatul Agerpres.

“Pe primul articol este clar abrogare, pentru că este normal așa. Nu trebuie să îl pun eu să îi facă producătorului publicitate pe banii lui. Ar fi culmea! Înseamnă că îi obligam prin lege pe cei din lanțurile comerciale să facă publicitate gratuită pentru producători, să închirieze spații la sfârșitul săptămânii, în parcările proprii, ceea ce nu cred că este normal. Nu stabilim noi regulile pe proprietatea lor. Pentru cel de-al doilea articol, am găsit deja soluții cu acele spații speciale pentru produsele românești. Și acum sunt cel puțin 5 — 6 mari retaileri care au deja denumiri românești puse și avem o formulă să răspundem la acesta. Ultimul articol, care este mai delicat, cu acel 51% produse provenite din lanțul scurt, cred că nu trebuie să se numească lanțul scurt pentru că intră în contradicție cu o prevedere de la Uniunea Europeană. Avem și aici 2-3 formule și o să alegem una, care să placă și urechii”, a subliniat deputatul PSD. Acesta a concluzionat că lucrurile “nu sunt atât de complicate precum par”.

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, anunța în luna noiembrie 2016 că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporția de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, se arată într-un comunicat de presă ala Agerpres.

Federația Pro Agro a exprimat, de asemenea, îngrijorare față de poziția Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii (150) 321/2009  privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important.

Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos și au susținut revizuirea cât mai rapidă a Legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece “nu a adus nimic bun nimănui” și, pe lângă riscul de infringement și apariția altor vulnerabilități legale, a produs și “masive bulversări în piață”.

La mijlocul lunii decembrie, MADR a publicat pe site un proiect privind normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue și neclare, recomandând însă reprezentanților hypermarket-urilor, precum și celorlalți factori interesați, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menționat.

http://ec.europa.eu/romania/news/20171502_decizii_neindeplinire_obligatii_piata_interna_ro, Agerpres