Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare îndepărtată pentru sectorul alimentar european. Efectele lor sunt deja vizibile, iar valurile de căldură tot mai frecvente transformă agricultura, industria alimentară și obiceiurile de consum.
Cel mai recent episod de caniculă a adus temperaturi record în mai multe țări europene. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, luna iunie a anului trecut a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Europa de Vest. Germania a atins 41,7°C, Ungaria 40,7°C, Austria 40°C, iar Marea Britanie 37,3°C.
Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, efectele asupra întregului lanț alimentar devin tot mai evidente.
1. Producția de lapte scade în timpul valurilor de căldură
Temperaturile extreme nu afectează doar culturile agricole, ci și fermele de lapte. „Valurile de căldură influențează producția de lactate oriunde apar”, afirmă Alexander Anton, secretar general al Asociației Europene a Procesatorilor de Zer și al Asociației Europene a Lactatelor.
Stresul termic poate reduce producția de lapte cu până la 10%. În Franța, datele FranceAgriMer arată că, în perioada 22–28 iunie, colectarea laptelui a fost cu 7% mai mică decât în aceeași săptămână a anului precedent. Pe lângă reducerea cantității, temperaturile ridicate afectează și calitatea laptelui, influențând compoziția și proprietățile acestuia.
2. Harta viticolă a Europei se redesenează
Creșterea temperaturilor modifică zonele favorabile cultivării viței-de-vie. În prezent, principalele regiuni viticole europene sunt concentrate în sudul Franței, nordul Spaniei și Italia, unde clima permite maturarea optimă a strugurilor. Totuși, potrivit unui studiu realizat de mai multe institute de cercetare franceze, numeroase regiuni de coastă și de câmpie din Spania, Italia și Grecia ar putea deveni improprii viticulturii până la sfârșitul secolului, din cauza secetei și a valurilor repetate de căldură.
În același timp, zone aflate mai la nord devin tot mai favorabile. Un exemplu este Marea Britanie, unde suprafața cultivată cu viță-de-vie a crescut cu 74% între 2018 și 2023.
3. Culturile agricole migrează spre nord
Aceeași tendință este observată și în cazul altor culturi. Susanne Fromwald, director pentru parteneriate strategice în cadrul Donau Soja, explică faptul că anumite regiuni din Serbia devin prea uscate pentru cultivarea soiei, în timp ce Polonia oferă condiții din ce în ce mai bune. „Europa produce deja unele dintre cele mai mari recolte de soia din lume, iar potențialul rămâne ridicat. Diferența este că zonele de cultivare se deplasează treptat spre nord”, spune aceasta.
Studiile privind zonele agroclimatice confirmă aceeași evoluție: pe măsură ce clima se încălzește, regiunile potrivite pentru diferite culturi migrează către latitudini mai nordice.
4. Lanțul frigorific devine mai scump
Valurile de căldură cresc și costurile de depozitare și transport al alimentelor. Richard Russell, directorul filialei britanice a companiei de logistică New Cold, explică faptul că diferența tot mai mare dintre temperatura exterioară și cea din depozitele frigorifice obligă instalațiile de răcire să funcționeze mai intens. Consumul suplimentar de energie se traduce direct în costuri mai ridicate pentru depozitarea produselor alimentare. Pentru a limita aceste efecte, tehnologii utilizate de mult timp în Australia, Orientul Mijlociu sau sudul Europei – precum acoperișurile reflectorizante, perdelele de aer și ușile cu închidere rapidă – încep să fie adoptate și în nordul continentului.
5. Preferințele consumatorilor se schimbă
Temperaturile ridicate modifică și comportamentul de cumpărare. În perioadele caniculare, vânzările de înghețată și băuturi hidratante cresc semnificativ, explică Shivya Puri, analist senior la compania de cercetare Mordor Intelligence. Vremea caldă stimulează, de asemenea, interesul pentru băuturile funcționale și produsele asociate hidratării.
În schimb, alte categorii sunt afectate negativ. Ciocolata devine mai dificil de depozitat și transportat deoarece untul de cacao începe să se topească în jurul temperaturii de 34°C. Totodată, consumatorii aleg mai des salate, fructe și preparate reci, în detrimentul produselor de panificație și al mâncărurilor consistente. După vara neobișnuit de călduroasă din 2025, lanțul britanic de brutării Greggs a avertizat că temperaturile ridicate i-au afectat rezultatele financiare.
6. Recoltele sunt tot mai vulnerabile
Cel mai grav efect al caniculei rămâne însă impactul asupra producției agricole. Potrivit organizației europene Coceral, valul de căldură din luna iunie a determinat reducerea estimărilor privind recoltele de cereale din Uniunea Europeană și Marea Britanie cu aproximativ nouă milioane de tone în doar patru săptămâni.
Porumbul și grâul au fost afectate în perioade critice de dezvoltare din cauza temperaturilor extreme și a deficitului de apă. Think tank-ul Energy and Climate Intelligence Unit estimează că pierderile provocate de acest episod de caniculă s-au ridicat la aproximativ 1,8 miliarde de euro, ca urmare a diminuării recoltelor și a scăderii randamentelor.
O nouă realitate pentru industria alimentară
Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale, ci o componentă tot mai frecventă a climatului european. De la producția de lapte și viticultură până la logistică, preferințele consumatorilor și recoltele agricole, întreaga industrie alimentară este obligată să se adapteze unei Europe din ce în ce mai fierbinți.
