Un studiu realizat în Croația privind alimentele de calitate duală a identificat diferențe în ceea ce privește ingredientele sau prețul în cel mult 85% dintre produsele eșantionate.
Între două eșantioane formate din câte 26 de produse disponibile pe piața croată și, respectiv, cea germană au existat diferențe la 22 de produse (sau 85% din cazuri). Mai mult de jumătate (54%) dintre produse au prezentat o diferență de compoziție și peste 60% dintre produsele cercetate au fost mai scumpe decât în Germania la momentul cumpărării. Doar patru produse au fost identice atât în ceea ce privește compoziția ingredientelor, cât și prețul: Spaghetele Barilla numărul 5, balsamul Lenor Summerbreeze, Red Bull și Happy Day 100% suc de portocale.
Directorul Agenției Croate pentru Alimente, Andrea Gross-Boskovic, a declarat că este conștientă de caracterul „extrem de sensibil, dar și extrem de important” al studiului și, prin urmare, a efectuat eșantionarea „într-un mod extrem de profesionist și precis”.
„Analizele au fost încredințate laboratoarelor croate de top, acreditate, iar după primirea rezultatelor, Agenția Croată pentru Alimente a format un grup de lucru care a avut în componență experți împreună cu care am formulat concluziile noastre.”
Autoritățile care au prezentat concluziile sondajului de la Zagreb au testat 26 de produse, inclusiv produse nealimentare, cum ar fi detergenți de rufe și pastă de dinți. Produsele au fost alese pe baza rezultatelor unui sondaj în rândul cetățenilor croați, care au fost rugați să selecteze produsele pentru a le evalua.
Există o singură excepție de la presupusa practică a „produselor de calitate inferioară destinate Europei de Est”. Bomboanele Haribo Happy Cola au un conținut mai mare de zahăr în produsul german decât în cel croat. „Este corect că Haribo Happy Cola este de o calitate mai bună în Croația, [dar] este singurul produs din sondaj în care am obținut o astfel de constatare”, a declarat Borzan pentru FoodNavigator.
„Este important să se asigure criterii care să garanteze că diferențele în ceea ce privește calitatea nu sunt discriminatorii și că sunt într-adevăr o reflectare a preferințelor consumatorilor, a diferențelor în obiceiurile alimentare sau a particularităților zonei”, a arătat Gross-Boskovic.
HiPP, prima companie care-și reformulează produsele
Hrana producătorului german de alimente pentru copii, Hipp, a avut o cantitate „semnificativ mai mică” de morcov și carne de curcan și o pondere mai mare a conținutului de orez, comparativ cu produsul german similar, potrivit deputatului croat Biljana Borzan, ceea ce înseamnă că în Croația respectivul produs are un nivel mai scăzut de acizi grași omega-3 sănătoși. Acest lucru a fost deosebit de important, dat fiind faptul că produsul croat a fost cu 50% mai scump decât cel german, a spus Borzan, un membru al Partidului Socialist și Democrat.
Producătorul german de alimente pentru copii HiPP este primul care a reformulat unul dintre produsele sale vândute în Croația, după acuzațiile legate de calitatea inferioară a acestuia față de echivalentul său german – și ar putea urma mai multe, spune compania.
La începutul acestei luni, Agenția Alimentelor din Croația (HAH) a trimis probe ale produselor prezente pe rafturile supermarketurilor croate și germane către laboratoare acreditate pentru a fi testate, găsind diferențe fie în ceea ce privește compoziția ingredientelor, fie prețul, în aproape 85% dintre produse. „Orezul cu morcovi și curcan” de la HiPP a fost unul dintre aceste produse, varianta croată conținând mai puține legume și mai puțin ulei de rapiță, ceea ce înseamnă că are niveluri mai scăzute de acizi grași omega-3 sănătoși. Produsul croat este, de asemenea, cu 50% mai scump.
Egal, dar diferit?
În ciuda respingerii sugestiilor conform cărora reformularea este o recunoaștere a calității inferioare a produsului croat, firma va reformula și va relansa „o rețetă adaptată, similară cu cea germană” în următoarele câteva luni.
„Din punctul nostru de vedere, rețetele germane și croate pot fi văzute ca fiind egale în compoziția lor. Produsul cu siguranță nu are o calitate «inferioară»”, a declarat managerul de vânzări și marketing la HiPP Croația, Ninoslav Šajatović.
„Din dezbaterea publică actuală despre diferitele rețete din diferitele țări europene am aflat că, chiar și cele mai mici diferențe în rețetele noastre internaționale ar putea duce la interpretări greșite, pe care le regretăm foarte mult. Sperăm că toți consumatorii vor percepe decizia noastră ca pe un semn al respectului față de așteptările și dorințele lor”, a adăugat Šajatović.
HiPP a declarat că actuala rețetă croată a fost folosită și în Germania pentru mulți ani, dar, în urma unor cerințe ale consumatorilor cu privire la coerența acesteia, a fost adaptată în 2010. Producătorul a adăugat „o cantitate mică de cartofi”.
În Croația, rețeta originală fără cartofi a fost foarte populară datorită compoziției sale foarte simple, motiv pentru care nu a fost schimbată la acel moment. Compania va informa consumatorii despre modificarea rețetei pe etichetă. Rețeta germană conține 30% morcovi, 15% orez fiert, 8% carne de curcan și 1,9% ulei de rapiță, în timp ce rețeta croată are 24% morcovi, 21% orez, 8% carne de curcan și 1,7% ulei de rapiță.
Mai multe rețete vor fi readaptate
Šajatović a declarat că firma a dezvoltat în trecut numeroase rețete diferite, datorită preferințelor variate ale clienților regionali pe piețele sale internaționale. HiPP evaluează numeroasele rețete specifice fiecărei țări în ceea ce privește posibilele egalizări sau păstrarea versiunilor specifice fiecărei țări în cazul în care acest lucru este dorit de consumatori.
„Prin urmare, majoritatea rețetelor noastre pentru meniuri ar putea fi egalizate, urmând ca doar câteva rețete să rămână în următoarele luni.”
„O uniune, o calitate”
Un purtător de cuvânt al agenției alimentare din Croația a declarat: „Suntem foarte bucuroși că HiPP este proactiv și […] va recâștiga astfel încrederea consumatorilor europeni din noile state membre care într-adevăr simt că sunt cetățeni de gradul 2. Suntem, de asemenea, încântați că această problemă a devenit o problemă importantă în UE, deoarece egalitatea este una dintre valorile de bază ale UE. Este «O uniune – o calitate»? Intenția noastră este de a investiga această întrebare și, dacă este nevoie, de a influența industria pentru a schimba practica dublului standard și, în final, ca aceasta să devină o obligație legală.”
Purtătorul de cuvânt a lăudat și compania Nestlé pentru că au fost „un exemplu luminos”.
„Ne-au contactat imediat după anchetă și ne-au informat că vor schimba și armoniza etichetarea alergenilor la produsul Nesquik pe piața croată. [Acesta] nu a fost un exemplu de dublă calitate, ci este un exemplu de bună reacție și colaborare.”
Recomandările Comisiei Europene pentru autoritățile naționale
Comisia Europeană a publicat îndrumări pentru a ajuta autoritățile statelor membre să ia măsuri pentru a împiedica praticile legate de calitatea duală la alimente, folosindu-se de legislația existentă. Ghidul nu creează nicio regulă nouă pentru eliminarea problemei calității duale, ci oferă orientări pentru a ajuta autoritățile din domeniul protecției consumatorilor și al siguranței alimentare să stabilească dacă a avut loc o încălcare a legislației UE în vigoare și, dacă este posibil, să acționeze pentru a pune în aplicare legea.
În plus față de acest ghid, Comisia a acordat, de asemenea, o finanțare de un milion de euro către Centrul Comun de Cercetare (JRC – Joint Research Center) pentru a dezvolta o metodologie care să îmbunătățească testele comparative pentru produsele alimentare. Acest lucru va permite țărilor să discute problema „pe o bază științifică solidă și comună, care este aceeași pentru toți”, au arătat reprezentanții Comisiei.
„O altă opțiune pe care o analizăm”, a spus Comisia, „este un Cod de Conduită pentru producători, care va stabili standardele care trebuie respectate pentru a preveni problemele duale de calitate”, deși FoodDrinkEurope (FDE), organizația de lobby care reprezintă interesele producătorilor europeni de alimente și băuturi, nu s-a angajat să creeze un atare cod. Aceasta a fost însă de acord să se angajeze într-un dialog cu toate părțile interesate, „pentru că este esențial pentru toți să evaluăm situația și să înțelegem ceea ce se așteaptă în mod clar din partea noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al FDE, Florence Ranson. „O formă de cod de conduită poate sau nu să aibă rezultatul dorit, dar dialogul este cheia pentru a găsi calea cea bună de rezolvare a acestei probleme.”
Industria a apărat diferențele de rețetă dintre regiuni, invocând o serie de motive, de la preferințele regionale, la utilizarea materiilor prime provenite din surse locale. Dar problema a fost privită din ce în ce mai mult ca un un mod în care producătorii de alimente îi tratează pe cetățenii din Europa de Est ca europeni de mâna a doua. Premierul bulgar Boyko Borissov a calificat standardul dual de calitate ca fiind un „apartheid alimentar”, în timp ce ministrul ceh al agriculturii Marian Jurečka a declarat că este „inacceptabil și discriminatoriu”.
De la caz la caz
Ghidul recomandă autorităților să utilizeze trei părți ale legislației UE pentru a aborda problema calității duale: legislația generală privind reglementările domeniului alimentar (General Food Law Regulation), informațiile privind produsele alimentare adresate Comisiei Europene și Regulamentul privind consumatorii și Directiva privind practicile comerciale neloiale.
Comisia observă că producătorilor le este permis în mod legal să varieze ingredientele unui produs de marcă pentru diferite țări, atât timp cât ingredientele sunt indicate clar pe etichetă. Cu toate acestea, un produs ar încălca Directiva UE privind practicile comerciale neloiale (2005/29 / CE), de exemplu, dacă autoritatea poate demonstra existența a trei factori.
În primul rând, în cazul în care consumatorii au „așteptări legitime specifice” de la un produs în comparație cu un „produs de referință” și acest lucru se abate semnificativ de la aceste așteptări. În al doilea rând, dacă producătorul nu furnizează informații suficiente, ceea ce înseamnă că consumatorii nu înțeleg că există o diferență față de așteptările lor. În al treilea rând, dacă această lipsă de informație i-ar putea determina pe consumatori să achiziționeze un produs care nu ar fi cumpărat altfel.
În luna octombrie, Comisia va participa la un summit interministerial de consum la nivel înalt privind alimentele cu dublă calitate în Bratislava. De asemenea, CE organizează ateliere de lucru cu autoritățile de protecție a consumatorilor și de siguranță alimentară în luna noiembrie.
