Producătorii Europeni de Produse de Sănătate (EHPM) solicită ca noile reguli europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje să țină cont de particularitățile industriei suplimentelor alimentare. Organizația susține obiectivele Uniunii Europene privind reducerea deșeurilor și dezvoltarea economiei circulare, dar avertizează că aplicarea unor cerințe uniforme ar putea genera probleme tehnice, costuri suplimentare și riscuri pentru integritatea produselor.
Poziția EHPM vine în contextul implementării Regulamentului UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), act normativ care urmărește să reducă impactul ambalajelor asupra mediului și să accelereze utilizarea unor soluții mai sustenabile.
Ambalajul are un rol esențial în protejarea suplimentelor
Potrivit EHPM, ambalajele utilizate pentru suplimente nu pot fi evaluate exclusiv prin prisma cantității de material folosite sau a posibilității de reciclare. Ele au și o funcție importantă de protecție a produsului. Multe suplimente conțin ingrediente sensibile la umezeală, oxigen, lumină sau variații de temperatură. Ambalajul trebuie să contribuie la menținerea stabilității și potenței pe întreaga durată de valabilitate și să protejeze produsul împotriva contaminării și deteriorării.
În plus, rezistența ambalajului este relevantă în timpul transportului și manipulării. O modificare a materialului utilizat poate avea consecințe asupra calității produsului, motiv pentru care EHPM consideră necesară o abordare bazată pe dovezi științifice. Organizația avertizează că interdicțiile generale asupra anumitor formate sau obiective foarte stricte privind utilizarea materialelor reciclate ar putea intra în conflict cu aceste cerințe.
Conținutul reciclat, o provocare pentru ambalajele primare
Una dintre principalele preocupări ale industriei se referă la obiectivele privind conținutul reciclat în ambalajele care intră în contact direct cu suplimentele. Utilizarea plasticului reciclat de calitate alimentară rămâne limitată pentru anumite aplicații, iar disponibilitatea materialelor adecvate nu este uniformă. În cazul produselor care conțin ingrediente sensibile, înlocuirea rapidă a materialelor actuale cu alternative reciclate poate necesita validări suplimentare și investiții în procesele de producție.
EHPM susține, prin urmare, că legislația trebuie să prevadă flexibilitate acolo unde soluțiile tehnice disponibile nu permit încă atingerea obiectivelor stabilite fără compromiterea siguranței sau stabilității produselor.
Reutilizarea și reumplerea nu sunt simple pentru suplimente
O altă direcție promovată de PPWR este dezvoltarea sistemelor de reutilizare și reumplere. Deși aceste soluții pot contribui la reducerea deșeurilor, EHPM atrage atenția că aplicarea lor la suplimente ridică probleme specifice. Produsele din această categorie trebuie adesea dozate cu precizie și păstrate în recipiente bine sigilate. Reutilizarea ambalajelor poate introduce provocări suplimentare legate de igienă, contaminare și menținerea calității.
În consecință, organizația consideră că eventualele obligații privind reutilizarea trebuie analizate în funcție de caracteristicile fiecărei categorii de produse și nu aplicate automat tuturor produselor alimentare.
Costuri și schimbări în lanțul de aprovizionare
Industria avertizează și asupra impactului economic al noilor cerințe. Modificarea ambalajelor poate implica investiții în echipamente, reproiectarea liniilor de producție, schimbarea furnizorilor și reorganizarea rețelelor logistice. Pentru proprietarii de branduri, trecerea la noi materiale poate însemna și creșterea cantităților minime de comandă și reducerea flexibilității în achiziții. Dacă anumite materiale conforme devin mai rare, costurile ar putea ajunge, în cele din urmă, și la consumator.
EHPM solicită evaluări de impact specifice sectorului înainte ca cerințele să fie aplicate în mod uniform, pentru a evita consecințe nedorite asupra prețurilor, disponibilității produselor și inovației.
Reglementatorii și industria trebuie să colaboreze
EHPM pledează pentru un dialog mai strâns între autoritățile europene și producătorii de suplimente în etapa de definire a detaliilor tehnice ale PPWR. Organizația consideră că succesul regulamentului depinde de înțelegerea modului în care funcționează lanțurile de aprovizionare din sector, a ciclurilor de investiții și a procedurilor de control al calității deja existente.
O implementare care ignoră aceste realități ar putea, în opinia organizației, să ducă la costuri mai mari fără beneficii proporționale pentru mediu și, în anumite cazuri, chiar să creeze riscuri pentru siguranța produselor.
Regatul Unit resimte indirect efectele PPWR
Deși Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană, noile reguli pot avea consecințe importante și asupra companiilor britanice. Producătorii care exportă suplimente pe piața europeană vor trebui să se conformeze cerințelor PPWR, ceea ce ar putea presupune investiții în reproiectarea ambalajelor și identificarea unor materiale compatibile cu standardele UE. Situația ar putea conduce la dezvoltarea unor strategii de ambalare diferite pentru piața europeană și cea britanică, crescând complexitatea achizițiilor și a producției.
În Marea Britanie există deja un stimulent financiar pentru utilizarea materialelor reciclate prin Plastic Packaging Tax (PPT), stabilită la 217,85 lire sterline pe tonă. Cerințele mai prescriptive ale PPWR ar putea însă determina furnizorii să acorde prioritate materialelor conforme cu normele UE. Pentru companiile britanice, aceasta ar putea însemna presiuni suplimentare asupra disponibilității și prețurilor. Liderii responsabili de achiziții și lanțul de aprovizionare vor trebui să urmărească îndeaproape evoluția regulilor europene pentru a evita blocajele și pentru a menține accesul produselor la principalele piețe de export.
În esență, EHPM nu contestă direcția către ambalaje mai sustenabile, ci solicită ca tranziția să fie adaptată realităților tehnice ale industriei suplimentelor. Potrivit organizației, obiectivele de mediu pot fi atinse fără a sacrifica siguranța, calitatea și accesibilitatea produselor, cu condiția ca regulile să fie proporționale și fundamentate pe dovezi.











